155526 – 09072020 – Pentru a deveni neutră climatic până în 2050, Europa trebuie să își transforme sistemul energetic, care generează 75% din emisiile de gaze cu efect de seră din UE. Strategiile UE privind integrarea sistemelor energetice și pentru hidrogen, adoptate astăzi, 8 iulie, vor deschide calea către un sector energetic mai eficient și mai interconectat, impulsionat de dublul obiectiv al unei planete mai curate și al unei economii mai puternice.
Cele două strategii prezintă o nouă agendă privind investițiile în energie curată, în conformitate cu pachetul de măsuri al Comisiei privind redresarea economică Next Generation EU și cu Pactul verde european. Investițiile planificate au potențialul de a stimula redresarea economică în urma crizei coronavirusului. Acestea vor crea locuri de muncă în Europa și vor consolida întâietatea și competitivitatea noastră în industriile strategice, care sunt esențiale pentru reziliența Europei.
Integrarea sistemului energetic
Strategia UE privind integrarea sistemului energetic va furniza cadrul pentru tranziția către o energie verde. Actualul model, în care consumul de energie în sectorul transporturilor, al industriei, al gazelor și al clădirilor are loc în diferite compartimente – fiecare cu lanțuri valorice, norme, infrastructură, planificare și operațiuni separate – nu poate asigura neutralitatea climatică până în 2050 într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor; costurile schimbătoare ale soluțiilor inovatoare trebuie să fie integrate în modul în care ne exploatăm sistemul energetic. Este necesar să se creeze noi legături între sectoare și să se valorifice progresele tehnologice.
Integrarea sistemului energetic înseamnă că sistemul este planificat și exploatat ca un întreg, conectând diferiți purtători de energie, infrastructuri energetice și sectoare de consum al energiei. Acest sistem conectat și flexibil va fi mai eficient și va reduce costurile suportate de societate. De exemplu, acest lucru înseamnă un sistem în care energia electrică care alimentează autoturismele Europei ar putea proveni din panourile solare de pe acoperișuri, în timp ce clădirile sunt aprovizionate cu căldură provenind de la o fabrică din apropiere, iar fabrica este alimentată cu hidrogen curat, obținut din surse de energie eoliană offshore.
Strategia se bazează pe trei piloni principali:
În primul rând, un sistem energetic mai „circular”, având în centru eficiența energetică. Strategia va identifica acțiuni concrete pentru punerea în practică a principiului „eficiența energetică înainte de toate” și va utiliza mai eficient sursele locale de energie în clădirile sau comunitățile noastre. Există un mare potențial de reutilizare a căldurii reziduale din zonele industriale, din centrele de date sau din alte surse, precum și a energiei produse din deșeuri biologice sau din stațiile de epurare a apelor uzate. Inițiativa „Valul de renovări ale clădirilor” va fi o parte importantă a acestor reforme.
În al doilea rând, o mai mare electrificare directă a sectoarelor de utilizare finală. Întrucât sectorul energiei electrice are cea mai mare pondere de surse regenerabile de energie, ar trebui să utilizăm din ce în ce mai mult energia electrică, acolo unde este posibil: de exemplu, în cazul pompelor de căldură din clădiri, al vehiculelor electrice în transporturi sau al cuptoarelor electrice din anumite industrii. O rețea de un milion de puncte de încărcare a vehiculelor electrice se va număra printre rezultatele vizibile, alături de extinderea energiei solare și eoliene.
Pentru sectoarele în care electrificarea este dificilă, strategia promovează combustibili mai puțin poluanți, inclusiv biocombustibili durabili și biogaz, precum și hidrogen regenerabil. Comisia va propune un nou sistem de clasificare și de certificare a combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon.
Strategia stabilește 38 de acțiuni pentru crearea unui sistem energetic mai integrat. Printre acestea se numără revizuirea legislației existente în domeniul energiei, sprijinirea financiară sau cercetarea și utilizarea de noi tehnologii și instrumente digitale, orientări pentru statele membre cu privire la măsurile fiscale și eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili, reforma guvernanței pieței și planificarea holistică a infrastructurii, precum și o mai bună informare a consumatorilor. Analiza obstacolelor existente în aceste domenii va contribui la propunerile noastre concrete, de exemplu revizuirea Regulamentului TEN-E până la sfârșitul anului 2020 sau revizuirea directivei privind impozitarea energiei și a cadrului de reglementare a pieței gazelor în 2021.
Strategia privind hidrogenul
Într-un sistem energetic integrat, hidrogenul poate sprijini decarbonizarea industriei, a transporturilor, a generării de energie și a clădirilor în întreaga Europă. Strategia UE privind hidrogenul abordează modul de transformare a potențialului acestuia în realitate, prin investiții, reglementare, crearea de piețe și cercetare și inovare.
Hidrogenul poate alimenta și sectoare care nu sunt potrivite pentru electrificare și poate asigura stocarea în vederea echilibrării fluxurilor variabile de energie din surse regenerabile, însă acest lucru poate fi realizat numai prin acțiuni coordonate între sectorul public și cel privat, la nivelul UE. Prioritatea este dezvoltarea hidrogenului regenerabil, produs folosind în principal energia eoliană și solară. Cu toate acestea, pe termen scurt și mediu sunt necesare alte forme de hidrogen cu emisii scăzute de carbon pentru a reduce rapid emisiile și pentru a sprijini dezvoltarea unei piețe viabile.
Această tranziție treptată va necesita o abordare etapizată:
În perioada 2025-2030, hidrogenul trebuie să devină o parte intrinsecă a sistemului nostru energetic integrat, cu o capacitate de cel puțin 40 GW generată de electrolizoarele pentru hidrogenul regenerabil și producerea a până la 10 milioane de tone de hidrogen regenerabil în UE.
Între 2030 și 2050, tehnologiile pe bază de hidrogen regenerabil ar trebui să ajungă la maturitate și să fie desfășurate la scară largă în toate sectoarele dificil de decarbonizat.
