Acasă Social Cristian Grosu / Sexul îngerilor și sexul Europei. Despre dușmanul paraideologic din...

Cristian Grosu / Sexul îngerilor și sexul Europei. Despre dușmanul paraideologic din miezul UE

DISTRIBUIȚI

155673 – 19072020 – Niște fapte – ceea ce în matematică se numește ”Ipoteza”

Ce e UE în competiția economică

Sexul îngerilor și reglementarea lui socială

O nouă ideologie pentru destructurarea democratiei europene – de la utopie la distopie

Cine-i pune pumnul în gură lui Salman Rushdie: Ideologii, comisarii și clericii noii religii

Noua Mecca politică – testul turcesc: torpila lui Erdogan asupra UE și leadershipul european

Două pericole:  Capitalul demolator + pericolul radicalizării din societățile occidentale

Epoca inevitabilă și Europa ei

Teoria conspirației

Intro:

Un astfel de text poate apărea azi, 2020, dar peste 10 ani ar putea pur și simplu să nu rămână decât în mintea celui care-l gândește. Ar putea fi respins nu doar de rețelele sociale (din cauza adâncii lui incorectitudini politice, sau a etichetei de hate speach, sau a dizgrației în care cel care l-ar scrie ar fi putut să cadă demult): ar putea să nu poată fi găzduit nici măcar de internet: singurul loc în care cineva va putea exista ca entitate socială, într-o lume în care sociobiologia va fi reglementat ”distanțarea socială”.

Asta pentru că azi, în lumea ”civilizată” (cea care a produs nu doar o prosperitate spectaculoasă în diversitatea ei, pe care nici utopiile nu o prevedeau, ci si libertatea de mișcare, de gândire, de expresie – ba chiar și frumoasa libertate de a te înșela, omenește și de a reveni asupra erorii – a omului puternic, autonom și conștient de el însuși) există cărți scoase din circuit, idei blocate după criterii vagi și arbitrare, oameni de valoare puși la stâlpul infamiei – autori geniali ai fiecărei trepte către o atare civilizație a libertății și de scoatere pas cu pas a omenirii din barbarie.

Dar acum nu mai e timp să vorbim despre ”principii”: războiul efectiv a început de mult, acum intră doar într-o nouă fază.

Suntem, așadar,  deja în situația de-a contabiliza fapte. Nu mult – măcar 30 de minute:

Niște fapte – ceea ce în matematică se numește ”Ipoteza”

Președintele chinez Xi Jinping modifică în urmă cu 2 ani (cu ajutorul Adunării Poporului, desigur) constituția și devine președinte pe viață.

Președintele rus Vladimir Putin modifică Constituția în urmă cu 2 săptămâni (cu ajutorul electoratului, desigur) și poate rămâne, dacă vrea, președinte până în 2036 – adică… pe viață.

Președintele turc Taip Erdogan și-a măcelărit – la propriu – opoziția după tentativa eșuată de puci și numai moartea îl mai poate scoate de la putere, mai ales că în proiectul pe care l-a început are sprijinul – fățiș sau tacit al unor popoare musulmane care asteptau un lider bine înfipt în NATO.

Toți cei trei de mai sus și-au asigurat puterea de decizie nu doar din impulsul psihologic al puterii – ăla care dispare doar odată cu putrezirea sau distrugerea sub orice formă a  creierului omenesc: ci pentru continuitatea deciziei și, mai ales, pentru coerența deciziei în războiul care a început: ridicarea zidurilor economice și militare a viitorilor poli de putere, după ce lumea a ieșit din faza politică a împărțirii sale între acești poli.

Cât de puternici sunt deja acesti dictatori de facto (notiunea de ”i-liberalism” e o diversiune: societatea e democratică numai atunci când și numai cât i se permite – astfel că cuvântul liberalism e o glumă sinistră) – merită amintit:

Putin își asasinează adversari aflați nu doar în statele UE, ci chiar cu cetățenie UE. Or, UE are o foarte mare problemă dacă nu poate să-și protejeze cetățenii și nu poate trage la răspundere pe criminali.

Xin Jinping lasă o instituție mondială de calibrul Interpolului fără cap, arestându-și conaționalul – pe Meng Honwei, șeful instituției mondiale – fără ”preaviz” și cu explicații post-factum, și-l condamnă la închisoare. Reacțiile ”lumii civilizate” sunt inexistente.

Erdogan își vânează advresarii politici în chiar statele libere ale UE, intervine în Libia ca o nouă superputere, măcelărește kurzii invadând zona de nord a unui stat suveran (Siria), iar singurul care face ceva scandal, fără a putea fi luat în serios, e președintele Macron.

Aceasta este situația în care se află UE pe plan politico-militar: nu spunem încă nimic de NATO, căci lucrurile se află aici în plină schimbare după ieșirea Marii Britanii din UE.

De fapt, nu: Această problemă mare a UE e, încă, mică, față de o alta: competiția pe care e pe cale să o piardă (oare n-a pierdut-o deja?) în zona tehnologiei si a economiei viitorului.

Ce e UE în competiția economică și tehnologică mondială

Lista pierderilor grele și a întârzierilor ar fi prea lungă – de aceea o vom scurta la câteva așa numite ”detalii relevante”:

1, Sunt 20 de ani de când se cunoaște ”calendarul” pașilor de la 3 la 4 și la 5G.

Și totuși, azi, UE are de ales să cumpere tehnologia de la SUA sau de la China – ambele cu probleme privind securitatea cibernetică: SUA nu vor căra în spate o Europă defazată tehnologic, lipsită de propriul sistem de securitate, răvășită ideologic, sfâșiată cultural si de interese de anvergură (da!) locală.

Și vorbim de Europa – leagănul invețiilor, al inovațiilor, al marilor descoperiri care au eliberat știința de prejudecăți și au declanșat boomul industrializării mondiale.

2, Elon Musk a anunțat ieri că pentru fabrica Tesla pe care o face lângă Berlin, va angaja 10.000 de oameni. Dar  Musk nu a venit în Germania: ci lângă o megasocietate comercială numită Vollkswagen, care abia de 3-4 ani ani a înțeles să ia în serios trendul (fie și tranzitoriu) către mașina electrică. Cam aici e ”mândria” economiei europene și totodată dependența ei. Însă înțelegerea aceasta ”foarte europeană”, nu e de ajuns:

3, 80% din bateriile masinilor electrice se fac în China, pentru că presupun resurse naturale la care Europa nu are acces (China a cumpărat, pur și simplu, Africa), iar elementele naturale necesare tehnologiei de vârf – cum sunt ”pământurile rare” tot în China se fac: legislația europeană antipoluare nu permite pur și simplu prelucrarea acestor resurse fără de care niciun computer nu poate porni.

4, Fără Google, Apple și Amazon în UE nu funcționează absolut nimic – de la cele mai banale aplicații, la fluxurile de comunicare instituțională. De 20 de ani Europa privește la ascensiunea giganților mondiali care modelează zi de zi viitorul – dar ea are mereu altă agendă, timp în care suprareglementează ca nu cumva cineva să ridice capul și să intre în liga mondială a economiei care contează.

În acesti 20 de ani, China (nici nu mai contează cum) și-a făcut versiunile paralele la acesti giganti, ba chiar a și ”inovat” astfel încât americanii care au ”teoriile conspiratiei în cap” nu mai stiu cum să scape de TikTok.
Până și Rusia și-a făcut un ”internet” paralel, gata să se decableze de la cel mondial, în situația că s-ar afla sub un atac cibernetic de amploare. Timp în care ea are acces la ”internetul europenilor” și-și poartă zilnic războiul ideologic – ca pe o pregătire de artilerie – de fragmentare a societății UE.

5, Cât privește așa numita ”sustenabilitate” (toată Europa umbă în gură cu acest cuvânt) a economiei viitorului: UE tocmai o compromite prin această diversiune ideologică în care s-a transformat Green Deal:

Marea problemă a economiei mondiale constă tocmai în paradigma sa: folosirea fără limită a resurselor – comportamentul uman ca și cum aceste resurse ar fi inepuizabile într-un viitor, precum și gestionarea vitezei de transfer către o economie care extrage cât mai puține resurse.

Această problemă – care ar trebui să fie una a economiștilor, a savanților și a reprezentanților marilor producători globali și a cercetătorilor din marile centre globale de capital intelectual – e împachetată în UE într-o supraideologie vândută cu țârâita prin abuzarea unui copil – dra. Greta Thumberg, scoasă de la școală și aruncată în uriașa mașinărie de marketing si pr și purtată din oraș în oraș ca instrument de propagandă.

Mă tem că Nu asa are UE șansa să facă – de fapt, să inventeze! – marele pas către economia viitorului bazat pe folosirea a cât mai puține resurse. Ba, la ceea ce face UE azi, are șanse să nu facă acest pas niciodată, ci să cumpere tehnologia de la SUA sau China, atunci când aceste țări, poluatoare, vor fi câștigat competiția și-și vor permite să treacă la ”sustenabilitate”.

De altfel, UE face, în materie de Green Deal – în afară de propagandă și mici gesturi utile la nivel de poluare urbană, cum ar fi folosirea trotinetelor – chiar invers decât ar trebui. Să ne gândim puțin – la cel mai vizibil lucru cu putință:

Azi nimeni nu mai ”repară” o mașină (cum făcea amicul meu Octav desfăcând la ultimul șurub un electromotor și înlocuindu-i periile – astfel încât eu economiseam 80% din prețul lui, iar planeta economisea 100% din metalul de înaltă calitate și energia aferentă producției de la minereu la piesa de superoțel): azi se schimbă piesa, ”kitul” integral.

Trecerea de la combustibilii euro 5 la 6 sau la …, înseamnă mereu scoaterea din uz a zeci de milioane de masini – care reprezintă tot atâta resursă scoasă din pâmânt și tot atâta poluare, căci actuala paradigmă economică trăiește din defectarea produselor, nu din viața lor îndelungată.

Să mai remarcăm un lucru legat de capacitatea UE de-a înfrunta viitorul economic și tehnologic: marile centre de cercetare Nu mai sunt în Europa: Nordul SUA – Silicon Valey, Nord-Vestul Chinei, Israel, și, mai nou, unul în India.

Dar nici UE nu stă pe loc: în timp ce alții pregătesc sau pun la punct tehnologii cu adevărat revoluționare, despre care aflăm numai atunci când sîngeroșii lor dictatori decid că le folosește să le expună, Europa se pregătește – asemenea lui Hitler care-și trimisese ”cercetătorii” în Tibet să stabilească prin biometrie că arienii  provin de acolo – de marea cercetare și marile studii privind legătura dintre gen și sex. – continuare pe  – Cursdeguvernare.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.