Acasă Opinii/Analize Cum funcționează serviciul secret al interlopilor: protecție contrainformativă din partea polițiștilor și...

Cum funcționează serviciul secret al interlopilor: protecție contrainformativă din partea polițiștilor și echipamente anti-filaj de ultima generație

DISTRIBUIȚI

156773  – 16102020 – Coruptie, trafic de droguri, proxenetism, camatarie, santaj, evaziune fiscala, spalare de bani, tentative de omor calificat si alte violente grave sunt doar o parte din infractiunile cercetate intr-un mega-dosar de crima organizata in care este vizata gruparea condusa de noul lider al lumii interlope din Capitala, Cristian Marian Bejan, scrie pe Ziare.com jurnalistul Ionel Stoica.

Barbatul ajunsese sa controleze traficul de droguri din mai multe cluburi din Bucuresti si s-a impus in lumea interlopa prin metode brutale. Un caz care a explodat la inceputul acestei luni, cand Bejan si mai membri ai gruparii sale au fost ridicati de procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.

Printre cei saltati, mass-media a scris in special de doi oameni ai legii, implicati in dosar: comisarul de politie Robert Cristian Badea – fost rugbist la Sportul Studendesc si Dinamo si comisarul Gheorghe Napoleon Bonaparte, antrenor de box la CS Dinamo Bucuresti. In cazul lui Badea, ministrul de Interne, Marcel Vela, anuntase, inca din februarie 2020, ca va sesiza Parchetul pentru posibile legaturi ale acestuia cu interlopii.

Documentele din ancheta DIICOT dezvaluie cum au ajuns oamenii lui Cristian Marian Bejan sa vanda nestingheriti cocaina in cluburile de noapte Mia Musica, Aristocrat, BOA si Bamboo si sa aiba pe statul de plata oameni ai legii.

Luptele cu albanezii

Marian Cristian Bejan (36 de ani) este de loc din Barlad (Vaslui). Conform datelor DIICOT, gruparea acestuia a facut primii bani din proxenetism in Elvetia, Italia, Franta, Germania, Marea Britanie si Spania. In Elvetia, interlopii ajunsesera sa controleze activitatea unor prostituate dintr-un club din orasul Liestal (Elvetia).

Castigurile au fost ”spalate” prin achizitionarea de proprietati imobiliare in Romania si autoturisme de lux sau reintroduse in circuitul financiar prin actiuni de creditare a unor societati comerciale administrate, prin interpusi, de Bejan.

In Elvetia, Bejan a intrat in conflict cu un albanez pe fondul „conflictelor generate de activitatile de proxenetism. ”In martie 2012, el fusese atacat de mai multi albanezi pentru ca s-ar fi „atins de fetele lor”, implicate in practicarea prostitutiei. Asa ca in aprilie 2012, romanii s-au razbunat si l-au atacat pe liderul clanului albanez si au incercat sa-l omoare cu cutitele si croselee de golf, „provocandu-i 13 sau 14 rani prin impungere si taiere, care variaza in lungime de la 3 la 7 cm si adancime, in torace, spate, picioare, bratul si degetul mare de la mana dreapta, un hemopneumotorax bilateral in dreapta si o contuzie pulmonara bilaterala posterioara”.

”Au esuat in intentia lor in mod involuntar, intrucat numarul si tipul de leziuni provocate, in special cele care au ranit plamanii victimei, erau susceptibile de a provoca leziuni corporale cu potential letal”, arata anchetatorii.

Interlopul albanez a supravietuit atacului, dar procurorii elvetieni au deschis o ancheta. In aprilie 2019, magistratii din Lugano au solicitat Romaniei extradarea lui Bejan, acuzat de tentativa de omor. Extradarea nu a fost pusa in aplicare ca urmare a lipsei unei conventii de extradare intre cele doua state.

Avea mai multe identitati

De altfel, pe parcursul cercetarilor efectuate de DIICOT, a rezultat faptul ca Bejan a folosit in permanenta identitati false sau datele de identitate ale altor persoane, pentru a se caza la diverse unitati hoteliere sau pentru a inchiria locuinte, respectiv a utilizat autoturisme inmatriculate pe numele altor persoane.

Toate acestea erau facute in scopul clar de a evita o eventuala identificare a sa de catre organele de aplicare a legii, in conditiile in care cunostea faptul ca autoritatile elvetiene au emis un mandat de arestare pe numele sau.

Membrii gruparii ii erau loiali si ii respectau ordinele. ”Este un interlop smecher care traieste in Elvetia si are foarte multi bani”, ”Bejan Cristian Marian avea autoritate asupra lor si il ascultau si-l vedeau pe acesta ca pe un idol” il descriu martorii.

Sumele de bani obtinute din proxenetism au fost folosite pentru comiterea de infractiuni de trafic de droguri, precum si a numeroase alte infractiuni, din care se evidentiaza infractiunile de camata, evaziune fiscala, spalarea banilor.

Cluburile, ”zonele libere” pentru droguri

Primul pas, in 2015, gruparea a intrat pe piata traficului de droguri. Interlopul ar fi fost ajutat in acest sens de fosti sportivi, printre care si politisti, ce desfasoara activitati de paza in diverse cluburi de noapte de pe raza municipiului Bucuresti. In aceste cluburi, sus-numitul a realizat adevarate „zone libere” in care se desfasoara traficul de droguri, cu sprijinul majoritatii liderilor lumii interlope din Romania, evidentiindu-se in acest sens membrii gruparilor „Caran”, „Camatari”, „Corduneanu”, „Pian”, „Duduieni” si altele, conform anchetatorilor.

Unii martori din dosar au exlicat ca, pentru a se impune in lumea interlopa, Bejan platea taxe de protectie clanurilor de renume, precum clanul Camatarilor si clanul Pian. O parte din droguri ar fi fost distribuite manelistilor apropiati de cele doua clanuri. „Este un interlop cunoscut care are relatii in clanul Sportivilor si in cel al Camatarilor,” confirma unul dintre martori.

Cine distribuia cocaina

Un rol esential in traficul de cocaina din cluburile din Capitala il au agentii de paza. Pe scurt, cine controleaza paza localurilor, controleaza traficul de droguri. In 2015, dupa mai multe lupte dure, soldate cu o tentativa de omor, controlul cluburilor a fost preluat de „Gruparea bodyguarzilor”, condusa de Rudolf Costea, zis Catalin Chioru, si de politistul Robert Cristian Badea, conform DIICOT. Badea era comisar de politie in cadrul IGPR – Directia de Combatere a Criminalitatii Organizate – Brigada de Combatere a Criminalitatii Organizate Bucuresti – Biroul zonal I Antidrog/Combaterea Criminalitatii Organizate.

DIICOT arata ca acesta actiona prin intermediul relatiilor pe care le avea in mediul sportiv, racoland persoane pretabile sa desfasoare activitati de paza, in calitate de bodyguard, in principal la doua cluburi din Bucuresti. El ar fi negociat cu patronii celor doua cluburi asigurarea numarului de persoane necesar pentru desfasurarea de activitati de paza pentru acestea, in schimbul sumei de 1.000 lei/persoana (bodyguard)/eveniment, suma din care ii revine un procent de 50%.

„Activitatea mentionata este una de acoperire pentru subcomisarul Badea Robert-Cristian, care ii permite si faciliteaza punerea in vanzare, vanzarea si distribuirea fara drept de droguri de tip cocaina, in cluburile amintite, prin intermediul retelei de bodyguarzi si a altor angajati,” arata DIICOT.

„Badea Robert e in rolul principal. Stie tot ce se intampla. Nu se distribuie drogurile fara acordul lui (…) Presupun ca toata lumea stie ca Badea Robert este lucrator la Serviciul Antidrog,” declara un martor sub acoperire.

Datetele din ancheta arata ca Bejan, care voia sa-si vanda drogurile in cluburi, a intrat in contact cu politistul Badea. Un alt martor a dat detalii despre sursele de aprovizionare cu droguri ale lui Cristian Marian Bejan, care ar fi cumparat lunar 2-3 kilograme de cocaina. Acestea erau achizitionate de la doi cetateni bulgari, dar si de la un albanez care locuia in Giurgiu. Potrivit marturiei, Badea ar fi avut un profit lunar de aproximativ 100.000 de euro, „iar Bejan Cristian Marius mai mult decat el”. O alta filiera de droguri era prin Turcia, de unde s-ar fi cumparat heroina.

Masinile suspecte, verificate

Martorul sub acoperire a explicat ca Bejan ar fi dobandit cunostinte de contrafilaj si a dezvoltat metode de protectie in activitatea infractionala, in sensul ca noteaza numerele de inmatriculare ale unor autoturisme despre care are suspiciunea ca pot fi ale structurilor de filaj, pe care, prin intermediul legaturilor infractionale din Politia Romana, le verifica apoi in bazele de date.

El a mai povestit ca Bejan dispune de dispozitive de urmarire si localizare GPS, pe care le-a primit de la un lucrator de politie, acestea fiind montate pe autoturismele persoanelor pe care „el le considera de interes, dorind sa vada traseul pe care acestia il parcurg. Totodata detinea dispozitive de bruiaj pentru a nu fi localizat si pentru a vedea daca a fost montata tehnica de interceptare la el in autoturisme”.

Martorul a precizat ca, intr-un anumit context, Bejan si Badea au avut un conflict cu unul dintre liderii clanului Sportivilor, context in care politistul ar fi afirmat ca, in exercitarea atributiunilor de serviciu, il poate opri pe acesta in trafic, moment in care ii poate pune in autoturism cocaina si il poate aresta. Barbatul a povestit ca cei doi ar fi implicati si in traficul de arme de foc, pe care le achizitioneaza din Republica Moldova, atat in scop de revanzare, cat si in vederea propriei inarmari.

„Astfel, martorul amenintat a vazut cum numitul Bejan Cristian Marian purta asupra sa un pistol si a sustinut ca o parte dintre armele de foc sunt depozitate la domiciliul mamei acestuia,” se arata in documentele DIICOT.

Lectiile de contra-filaj

Procurorii DIICOT care au investigat cazul, spun ca politistul l-ar fi instruit pe interlop in metode de supraveghere si contra-filaj.

„Din materialul probator rezultat a reiesit faptul ca Bejan Cristian Marian si Badea Robert-Cristian intreprind in majoritatea timpului masuri de autoprotectie calificate, acestia punand in aplicare, in activitatea infractionala, metodele de supraveghere si contra-filaj folosite de cel din urma la locul de munca, cu ocazia documentarii diverselor cauze in care a fost delegat sa efectueze activitati de cercetare penala.

De altfel, mijloacele de proba expuse in cele ce preceda au dovedit ca numitul Badea Robert-Cristian l-a instruit pe Bejan Cristian Marian cu privire la masurile de contra-filaj, metodele de autoprotectie avand o mare acuratete, aceste abilitati fiind dobandite in urma utilizarii, in mod repetat, a unor astfel de masuri”, conchid anchetatorii.

Procurorii DIICOT precizeaza ca modul de operare calificat al membrilor grupului infractional a facut ca documentarea activitatilor ilicite sa fie ingreunata, uneori imposibila, „masurile de autoprotectie si contra -filaj folosite fiind unele utilizate de institutii cu atributii in domeniul sigurantei nationale, cu ocazia desfasurarii de operatiuni autorizate”.

Dadea informatii din anchete

Procurorii DIICOT arata ca din cercetarile efectuate, respectiv procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice si de supraveghere audio-video si prin fotografiere, declaratiile martorilor, analiza tranzactiilor financiare a rezultat faptul ca in perioada 2018 – 2020, politistul Badea ar fi folosit informatii ce nu sunt destinate publicitatii referitoare la investigarea unor cauze penale aflate in instrumentarea DIICOT si a altor unitati de parchet si a permis accesul lui Bejan si altor persoane la aceste informatii.

Totul sar fi facut in scopul obtinerii pentru sine, pentru Bejan si membrii gruparii Bodyguarzilor de bani si alte foloase necuvenite, „fapta ce intruneste elementele constitutive ale infractiunii de folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite: prev. de art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie”.

Relatii internationale

Aderarea noilor membrii la gruparea infractionala si relocarea activitatilor infractionale in Bucuresti a permis lui Bejan sa-si creeze si sa isi consolideze legaturi la nivel national si international. Totodata, grupul infractional a dezvoltat legaturi cu functionari publici, avand astfel parte de o protectie tacita, ce i-a permis sa lase in spatiul public o impresie de intangibilitate din partea autoritatilor.

”Din aceste aspecte deriva gradul de pericol social ridicat al grupului, pericol reflectat si de faptul ca numitul Bejan Cristian Marian a recrutat persoane pe care le-a specializat pe categorii de infractiuni, in functie de abilitatile specifice, toti membrii actionand in mod organizat sub stricta sa coordonare, impunand o disciplina interna, delimitand rolurile membrilor si stabilind ierarhia in cadrul grupului. Infractiunile comise cu violenta, cat si legaturile cu clanurile interlope au facut ca liderul grupului sa se impuna in mediile infractionale, desi coordoneaza din umbra activitatile infractionale, fara a se expune, perpetuand masurile eficiente de autoprotectie. Astfel de activitati infractionale au fost coordonate de liderul grupului in vederea eliminarii concurentei, atat in activitatile legale intreprinse, cat si in cele ilicite” acuza DIICOT.

Totodata, instigand membrii gruparii la savarsirea de violente de o maniera deosebit de agresiva, el ar fi urmarit si eliminarea persoanelor care puteau genera vulnerabilitati, instaurand o stare permanenta de temere.

Luptele cu clanurile

Potrivit datelor DIICOT, in ultimii doi ani, gruparea „Bodyguarzilor” a fost in conflict cu mai toate clanurile mari din Capitala. Elvis Pian, unul dintre fiii lui Nicolae Duduianu, alias Pian, s-a ales cu gatul taiat, in aprilie 2018, in timp ce se afla la un botez organizat de un turc la o sala de evenimente din zona Pipera, unde au fost prezenti o multime de interlopi din intreaga tara. Agresorul ar fi fost una propiat al lui Bejan.

Scandal a fost si cu clanul Duduianu, dupa ce mai multi manelisti au luat bani cu camata de la „Bodyguarzi” si nu au platit la timp.

Lupte au fost si cu membrii clanului Sportivilor. Totul ar fi pornit de la taxele de protectie incasate. In ianuarie 2020, liderii gruparii au avut sedinta cu privire la acestia. s-au purtat discutii cu privire la conflictul existent intre gruparea infractionala a acestora si membrii gruparii „Sportivilor”/”Bercenari” si modul de combatere a membrilor gruparii Sportivilor. Concluzia intalnirii a fost: „aia vor pace si, vrajeala d-aia. Trebuie bubuiti, batuti iar! Cu bercenarii nu ai cum sa faci pace!”.

DIICOT: Lipsa de scrupule

Conform DIICOT, fiecare dintre „locotentii” lui Bejan participa, in functie de calitatile si „specilizarea” detinuta, la comiterea unei game variate de infractiuni, planificate riguros de liderul gruparii, ale carui sarcini erau respectate cu strictete de aghiotantii sai.

„De precizat ca, pentru a-si asigura suprematia atat in cadrul grupului, cat si raportat la alti reprezentanti ai lumii interlope, inculpatul Bejan Cristian Marian recurgea, fara scrupule, la actiuni de o violenta extrema impotriva celor care nu ii respectau ordinele sau a posibililor rivali, organizand veritabile actiuni de comando impotriva acestora, orientate clar in sensul suprimarii vietii acestora”, arata DIICOT.

Anchetatorii dau ca exemplu mai multe atacuri sangeroase impotriva unor rivali, „care demonstreaza, fara echivoc, comportamentul extrem de violent al inculpatului si dispretul manifest fata de cea mai importanta valoare sociala ocrotita penal – viata persoanei”.

„Dincolo de organizarea acestor represalii sangeroase, inculpatul Bejan Cristian Marian si-a dovedit abilitatile de lider si in ascunderea urmelor infractiunilor savarsite, organizand veritabile scenarii de retragere de la locul faptelor, prin abandonarea autoturismelor folosite in acele momente, schimbarea acestora cu alte autoturisme, crearea de alibiuri pentru faptele a caror comitere o ordona locotenentilor sai, asigurarea retragerii acestora de la locul infractiunii, distrugerea dovezilor” explica DIICOT.

Discutiile, securizate

Pentru a securiza activitatea desfasurata, discutiile telefonice clasice intre membrii gruparii infractionale sunt extrem de rare si purtate intr-un limbaj codificat, majoritatea apelurilor fiind initiate prin intermediul aplicatiilor Faceebook sau Whatsapp, fiind de notorietate, in mediul infractional, ca acestea nu pot fi interceptate.

„In acelasi scop, terminalele mobile ale membrilor gruparii erau comutate pe modul avion. Pentru realizarea accesului la internet era folosit un terminal mobil dedicat, folosit pe post de router, in care era introdusa o cartela SIM, de pe care nu se realizau apeluri telefonice in reteaua GSM” explica anchetatorii.

Mai multi martori au povestit cum, la ordinul lui Bejan, membrii gruparii au executat filaje si au montat dispozitive de localizare tip GPS pe autovehiculele unor rivali.

Bejan ar fi organizat si activitatile de contrafilaj, care l-a pus pe un locotenent sa parcurga aceleasi trasee de deplasare cu el, in spatele autovehiculului condus de liderul gruparii, in vederea depistarii eventualelor masuri de supraveghere tehnica.

„Tot in acest context, s-a remarcat propria pregatire a numitului Dumitrache Gheorghe Cezar (membru al gruparii – n.red.) in realizarea unor diversiuni pentru distragerea atentiei organelor judiciare, prin predarea autovehiculelor folosite catre alte persoane, cu simplul scop ca aceste autovehicule sa fie plimbate si urmarite de organele de politie”.

Concluzia

Concluzia anchetei: membrii gruparii au comis o paleta larga de infractiuni, recurgand, de fiecare data, la o cunoastere temeinica atat a viitoarelor victime, cat si a „scenei” faptei, prin actiuni concertate de documentare, desfasurate cu o logistica ce includea mijloace de supraveghere tehnica si alte echipamente aflate, in mod curent, in dotarea trupelor speciale de interventie (dispozitive de urmarie tip gps montate pe autoturisme, dispozitive de bruiaj, statii de emisie-receptie etc).

„Se constata astfel ca, in baza unei minutioase organizari in plan logistic, detinand un veritabil arsenal de bunuri aflate in mod uzual in dotarea organelor de ancheta, maestri in arta disimularii si buni cunoscatori ai unor metode si tehnici de interventie specifice politiei, inculpatii si-au creat in randul celorlalte grupari infractionale o imagine de intangibilitate avand o remarcabila capacitate de a penetra institutile statului la cele mai inalte niveluri”, conchid anchetatorii.

Politistul avea doua agentii de pariuri

Pe parcursul derularii activitatilor infractionale, Bejan a beneficiat constant de protectia politistului Badea, insista DIICOT.

„Prin sprijinul acordat inculpatului Bejan Cristian Marian, cu care a dezvoltat, dincolo de relatii de stransa amicitie, un parteneriat infractional in scopul obtinerii de beneficii patrimoniale, inculpatul Badea Robert Cristian a afectat grav increderea publica in institutia pe care, prin natura functiei, era tinut sa o reprezinte, efectul negativ resemtindu-se inclusiv la nivelul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, in conditiile in care activitatea ofiterului de politie se desfasura, in mod majoritar, sub coordonarea procurorilor din cadrul acestei unitati de parchet. Or, in loc sa actioneze leal, in vederea prevenirii si combaterii criminalitatii organizate, inculpatul Badea Robert Cristian a devenit protectorul gruparii infractionale cercetate in cauza, informatiile obtinute in baza functiei (eventuale dosare penale, masuri de supraveghere tehnica etc) fiind utilizate pentru desfasurarea, in conditii de securitate, a activitatilor sale infractionale.

Aderarea inculpatului Badea Robert Cristian la acest mediu infractional s-a efectivat prin transformarea acestuia in coordonatorul in fapt a doua agentii de pariuri sportive apartinand inculpatului Bejan Cristian Marian, veniturile astfel obtinute revenind ambilor inculpatilor. Toate aceste aspecte rezulta din probele administrate in cauza, inclusiv declaratii de martori si inculpati care au subliniat rolul important detinut de inculpatul Badea Robert Cristian, prin prisma functiei detinute, in ierarhia gruparii infractionale coordonate de Bejan Cristian Marian”, conchide DIICOT.

Procurorii mai arata ca toate probele administrate dovedesc ca Badea si-a incalcat in mod flagrant obligatiile de serviciu, afectand in mod grav atat imaginea si activitatea organelor de urmarire penala, cat si a justitiei in ansamblu sau, creand in randul organelor de cercetare penala specializate in combaterea infractiunilor de trafic de droguri impresia ca traficul de droguri nu poate fi combatut in cluburile din Bucuresti, intrucat aceste cluburi sunt protejate de Badea. Foto Robert Badea pe vremea cand era capitanul echipei de Rugby Sportul Studentesc FOTO: Facebook/ Sportul Studentesc

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.