Acasă Externe România pledează pentru o reacție fermă și rapidă a UE față de...

România pledează pentru o reacție fermă și rapidă a UE față de deciziile autorităților din Belarus

DISTRIBUIȚI

 156733  – 13102020 – Ministrul Bogdan Aurescu a participat luni, 12 octombrie, la Luxemburg, la reuniunea miniștrilor Afacerilor Externe din statele membre ale UE.

Înaintea reuniunii, ministrul a participat la un mic-dejun informal cu Faisal bin Farhan Al Saud, ministrul Afacerilor Externe al Arabiei Saudite. Ministrul Bogdan Aurescu a salutat, cu acest prilej, progresele în programul de reforme sociale derulat de Arabia Saudită. De asemenea, a exprimat susținerea pentru intensificarea dialogului Arabiei Saudite cu UE, inclusiv în ce privește drepturile omului. Ministrul Bogdan Aurescu a comunicat evaluarea părții române cu privire la evoluțiile legate de Procesul de Pace din Orientul Mijlociu, în urma vizitei pe care a efectuat-o în luna septembrie în Israel și Palestina și a contactelor sale subsecvente cu oficiali israelieni și palestinieni. Astfel, a reiterat susținerea României pentru o soluție durabilă, fundamentată pe soluția celor două state, Israel și Palestina, acest obiectiv putând fi atins numai prin reluarea negocierilor directe între cele două părți implicate și cu susținerea partenerilor internaționali și a celor din vecinătate. A arătat că acordurile recente de normalizare a relațiilor dintre Israel și statele arabe sunt o evoluție pozitivă de natură să întărească încrederea la nivel regional și să creeze un context favorabil reluării discuțiilor directe de pace, încurajând noi astfel de acorduri. Ministrul Aurescu a subliniat totodată importanța susținerii de către UE și actorii regionali, inclusiv Arabia Saudită, a reluării dialogului între părți pe teme de natură să conducă la creșterea încrederii între Israel și Palestina, care să pregătească terenul pentru reluarea negocierilor directe privind Procesul de pace când contextul va fi favorabil acestora.

În cadrul reuniunii CAE, ministrul Bogdan Aurescu a exprimat îngrijorarea României cu privire la escaladarea conflictului armat privind Nagorno-Karabah și a subliniat necesitatea respectării depline de către părți a înțelegerii recente de încetare a focului, care din păcate a fost deja încălcată. A menționat că România a încurajat constant părțile să găsească voință politică și să se angajeze constructiv în detensionarea situației și în reluarea negocierilor pe fond, cu respectarea dreptului internațional, cu medierea co-presedintilor Grupului de la Minsk al OSCE. A salutat abordarea pro-activă a UE în acest dosar prin discuțiile purtate de Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate Josep Borrell. În egală măsură, a subliniat că această reactivare a conflictului privind Nagorno-Karabah atrage atenția asupra faptului că există un veritabil arc de instabilitate în regiunea Mării Negre, generat de existența unui lanț de conflicte prelungite sau înghețate care pot fi oricând „încălzite” și care trebuie tratate de o manieră cuprinzătoare, deoarece ele afectează nu doar securitatea regiunii, ci și a Europei în general. Prin urmare, a propus includerea pe agenda unei viitoare reuniuni a CAE a unui punct de discuție privind conflictele înghețate/prelungite din regiunea Mării Negre.

Miniștrii au avut un schimb de opinii extins cu privire la evoluțiile din Belarus, dialogul Belgrad-Priștina, relațiile UE-Rusia și relațiile cu America Latină și Caraibi.

În ceea ce privește Belarus, ministrul Aurescu a exprimat preocuparea pentru continua deteriorare a situației interne, în condițiile în care autoritățile belaruse nu au demonstrat niciun interes pentru dialogul cu populația și societatea civilă pentru ieșirea din criză. A salutat decizia adoptării de măsuri restrictive suplimentare la nivelul UE, prin includerea pe lista de sancțiuni a 40 de persoane, responsabile de fraudarea alegerilor și represiune, evidențiind că România se numără printre statele care au co-sponsorizat recent și susțin extinderea acestei liste, inclusiv cu listarea lui Aleksandr Lukașenko, propunere pe care România a făcut-o de altfel încă din luna august. De asemenea, a arătat că dacă situația se va deteriora suplimentar, va fi cel mai probabil nevoie de sancțiuni suplimentare la adresa regimului, eventual de tip economic.

În condițiile în care criza din Belarus a intrat într-o nouă etapă, pe fondul modului în care A. Lukașenko și-a preluat pretinsul mandat, oficialul român a arătat că este probabil ca raporturile UE cu autoritățile belaruse să se deterioreze și mai mult, așa cum s-a întâmplat recent cu forțarea rechemării pentru consultări a ambasadorilor polonez și lituanian la Minsk, nevoiți să părăsească țara pentru o perioadă de timp. A subliniat nevoia de reacție și acțiune fermă și rapidă a UE față de deciziile autorităților belaruse și a menționat că, în semn de solidaritate cu Polonia și Lituania, România a decis vineri, 9 octombrie 2020, să se alăture statelor UE care și-au retras pentru consultări ambasadorul de la Minsk, decizie pusă în aplicare începând de azi. În același timp, a subliniat satisfacția că în concluziile Consiliului European de la începutul lui octombrie au fost preluate propunerile Președintelui României Klaus Iohannis și ale omologilor săi polonez și lituanian de creare a unui pachet cuprinzător de sprijin economic din partea UE pentru un Belarus democratic, ce trebuie elaborat de către Comisie. Nu în ultimul rând, Bogdan Aurescu a reiterat necesitatea ca UE să continue să sprijine activ societatea civilă din Belarus.

Referitor la dialogul Belgrad-Priștina, ministrul Bogdan Aurescu a salutat includerea punctului pe agenda Consiliului Afaceri Externe, inclusiv în urma solicitării României, alături de alte state membre. Ministrul român a subliniat importanța efortului UE în atingerea unui pachet de înțelegeri cuprinzătoare cu valoare juridică între părți, prin medierea Reprezentantului Special al UE pentru Dialogul Belgrad-Priștina și alte aspecte regionale din Balcanii de Vest Miroslav Lajčák, pachet care va contribui la stabilitatea întregii regiuni. A prezentat abordarea constructivă și activă a României în acest dosar, care sprijină obținerea de rezultate concrete, în baza unui mecanism sustenabil etapizat, precum și susținerea pentru folosirea tuturor instrumentelor europene disponibile.

În ceea ce privește Rusia, ministrul român a evidențiat importanța discutării aprofundate a relațiilor UE cu Federația Rusă, în lumina evoluțiilor recente – inclusiv otrăvirea lui Aleksei Navalnîi. În acest context, ministrul Bogdan Aurescu a arătat că abordarea principială a UE de până acum în relație cu Rusia își păstrează actualitatea și valabilitatea, fiind necesară menținerea unei poziții unitare și echilibrate în continuare în aplicarea celor cinci principii directoare care guvernează această relație din 2016. Mai multă atenție este necesar a fi acordată de UE angajării societății civile din Rusia. A reamintit în același timp necesitatea elaborării unei veritabile strategii privind relațiile UE-Rusia.

Ca urmare a publicării raportului Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice, prin care a fost confirmată otrăvirea lui A. Navalnîi cu un agent chimic din grupul Novichok, ministrul român a susținut necesitatea adoptării rapide de sancțiuni suplimentare la adresa celor care au încălcat normele de drept internațional, implicați în tentativa de omor al liderului opoziției ruse. Această direcție de acțiune a UE a fost susținută de România, alături de alte state membre, încă anterior precedentei reuniuni CAE din 21 septembrie 2020.

Discuția privind America Latină și Caraibi s-a concentrat pe impactul pandemiei de Covid-19 și sprijinul UE pe termen lung. Poziția României are în vedere solidaritatea față de regiune, una dintre prioritățile UE trebuind să vizeze sprijinirea democrației și a rezilienței. Totodată, poziția României vizează aprofundarea cooperării cu statele din regiune cu viziuni similare, care va contribui la susținerea eforturilor Uniunii în promovarea inițiativelor și reformelor la nivel multilateral.

Din lipsă de timp, punctul de discuție privind susținerea multilateralismului a fost amânat pentru o reuniune CAE viitoare.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.