Acasă Politic O comparație “periculoasă”: Ce explicații caută Guvernul pentru închiderea la grămadă a...

O comparație “periculoasă”: Ce explicații caută Guvernul pentru închiderea la grămadă a școlilor, în timp ce alte țări le țin deschise sau caută soluții nuanțate

DISTRIBUIȚI

 157076 – 10112020 – Autoritățile române, prinse în campania electorală, au lansat în ultimele zile o campanie de justificare a închiderii totale a școlilor și de trecere la predarea online, în pofida recomandărilor internaționale și abordării majoritare europene a acestei probleme. Au ajuns să se contrazică singure și să își paseze responsabilitatea, fără ca una să încerce să găsească soluții la problemele pe care le semnalează. Mai recent, ministrul Educației, Monica Anisie, a susținut că o raportare la modul cum acționează alte țări din Europa, care lasă școlile deschise, ar fi “una extrem de periculoasă”. Dar ce fac alte țări, de ministrul român consideră periculoasă o comparație cu străinătatea? Și ce e diferit în atitudinea românească?

Ministrul a invocat, într-o postare pe Facebook, resursele și prioritățile specifice României – sănătatea, protejarea sistemului medical și “să lăsăm economia să funcționeze”. Tot ea mai sugerează că școala online înseamnă “să continuăm educația” – în linie cu abordarea generală a autorităților: încă dinainte de anunțul închiderii, oficialii s-au întrecut, invocând argumente adesea contradictorii, să explice de ce ar fi nevoie ca România să îi trimită, totuși, pe copii “în online”, când alții îi țin la clasă.

Ce aflăm, dacă intrăm pe calea “periculoasă”a comparației cu alții:

Întâi, ce fac alți europeni?

Măsura adoptată de România este una minoritară la nivelul Uniunii Europene, doar câteva țări (Cehia, Polonia, Lituania) optând pentru aceasta. Închiderea tuturor școlilor și trecerea predării în online a fost prima dată decisă în Republica Cehă – țară care, spre deosebire de altele, raporta o incidență foarte ridicată în rândul copiilor și tinerilor. Această țară a optat să îi trimită acasă pe elevi în condițiile în care conducea detașat, la nivel european, din punct de vedere al numărului de noi cazuri și de decese cauzate de Covid-19 – tendință care se menține la aproape o lună de la impunerea lockdown-ului.

Alte țări europene au optat să închidă doar liceele sau liceele și clasele superioare de gimnaziu, având în vedere studiile care arată că transmisia este ridicată în rândul adolescenților. Ele au ținut, însă, cont tot de studii atunci când au decis să țină deschise măcar școlile primare și grădinițele, pe considerentul că, până acum, experții arată un nivel redus de îmbolnăvire, dar și de transmisie a bolii în rândul copiilor de până în 10 ani.

Unele țări, chiar dacă și-au pus problema să închidă liceele, țin totuși toate școlile deschise. Ce fac acelea, pentru a permite elevilor să meargă la școală? Majoritatea impun restricții mai multe de circulație și închid mai multe zone publice și servicii, pentru a reduce adunările sociale.

Potrivit unei sinteze BBC referitoare la restricțiile impuse în Europa:

Franța (școlile deschise): oamenii pot pleca de acasă doar ca să meargă la muncă, daca nu pot lucra de acasă, pentru a face cumpărături, a merge la doctor sau pentru a face sport. E nevoie de declarație scrisă, ca în primăvară. Sunt închise toate barurile, restaurantele și magazinele ne-esențiale, sunt interzise reuniunile sociale, în unele zone sunt restricții severe pentru circulația pe timpul nopții. Școlile sunt deschise.

Germania (școlile deschise): Sunt închise toate restaurantele, barurile, numeroase alte spații publice (cinematografe, teatre, bazine etc), sunt limitate contactele sociale, sunt interzise evenimentele mari.

Italia (elevii cu vârste mici pot merge la școală): e aplicat un sistem de tip semafor, cu restricții dure în zonele roșii. La nivel național sunt închise cinematografele, salile de sport, teatrele etc., iar restaurantele și barurile trebuie să se închidă la ora 18.00. Sunt interzise adunări pentru evenimente precum botezuri, căsătorii și înmormântări. Oamenii sunt îndemnați să nu plece din zona de domiciliu decât pentru a merge la muncă, școală sau din motive de sănătate.

Spania (sistem descentralizat de învățământ, sunt aplicate mai multe tipuri de decizii privind școlile): a fost declarată o nouă stare de urgență, e interzisă circulația pe timpul nopții, adunările sunt limitate la șase persoane, majoritatea regiunilor au impus propriile restricții.

Belgia (vacanța de toamnă extinsă cu două săptămâni, dar urmează să reînceapă înainte de finalizarea perioadei de restricții): Toate afacerile ne-esențiale ce oferă servicii personale sunt închise. Magazinele mari se închid la 10 seara. Toate localurile sunt închise. Limitare severă a adunărilor în public sau în particular.

Portugalia (școli deschise): restricții severe sunt aplicate în zone cu o rată ridicată a infecțiilor. E limitată circulația între municipalități, adunările de persoane sunt strict limitate.

Olanda (școli deschise): Localurile sunt închise (cu excepția livrărilor), sunt reduse programele magazinelor, oamenii sunt îndemnați să stea cât mai mult acasă, adunările publice sunt în general interzise. Măsurile sunt mai puțin severe ca în alte țări.

Grecia (școlile primare și grădinițe deschise): Tocmai a început un “lockdown” național, în care este restricționată deplasarea și sunt interzise călătoriile între regiuni.

O problemă de predictibilitate: echilibrul între urgențele sistemul de sănătate și nevoile populației

Într-o analiză în care citează numeroși experți europeni în poltiici guvernamentale și medicale, Wall Street Journal arată că modelul actual de “lockdown” – care, în cele mai multe țări, presupune ca școlile să rămână deschise într-o măsură mai mică sau mai mare – este o cale de mijloc între închiderile în orb din primăvară și deschiderea din vară.

Sunt citați experți în domeniul sănătății publice, potrivit cărora perioadele de restricții trebuie folosite pentru a găsi soluții acolo unde sistemele sanitare nu mai pot să țină pasul și să determine testări și carantinări punctuale. Așa apar inclusiv acțiuni de proporții, precum cea a Slovaciei, care își testează toți cetățenii, sau cea deocamdată propusă de un grup de cercetători britanici, care sugerează aplicarea unor perioade scurte de lockdown (2 săptămâni), la intervele regulate, pentru a crește predictibilitatea restricțiilor.

Predictibilitatea ajută la eforturile guvernelor de a găsi sprijin în rândul populației pentru măsuri restrictive mai severe. Aceasta este o problemă după relaxările din vară, de aceea actualele guverne, forțate să aplice noi “lockdown”-uri, fac eforturi să recâștige înțelegerea populației, prin măsuri care să găsească un echilibru între nevoile sistemelor de sănătate și cele ale populației.

Ce se întâmplă la noi: Covid, școli închise și malluri deschise, alegeri

Cel puțin în problematica școlară, predictibilitatea este limitată în acțiunile recente ale guvernului Orban, care ia măsuri anti-pandemie, dar se și concentrează pe alegerile generale. Aici, oficialitățile au semnalat diverse probleme legate de școli, dar, în loc să acționeze pentru a soluționa acele probleme, acolo unde ele chiar există, a fost preferată închiderea cu totul a unităților de învățământ.

Acum o săptămână, era luată în discuție redeschiderea graduală a grădinițelor și școlilor indiferent dacă sunt în scenariul roșu, având în vedere abordarea din alte țări UE.

După câteva zile, însă, președintele Iohannis și premierul Orban au anunțat o acțiune în direcția opusă. Predictibil, ei au decis o serie de restricții suplimentare, inclusiv unele de limitare a aglomerărilor publice. Mai puțin predictibil, au introdus, printre acestea, închiderea tuturor școlilor, inclusiv a celor din zone fără niciun caz de Covid-19. – mai multe pe edupedu.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.