Acasă Politic Cazul Navalnîi și protestele din Rusia, printre discuțiile miniștrilor de Externe din...

Cazul Navalnîi și protestele din Rusia, printre discuțiile miniștrilor de Externe din UE

DISTRIBUIȚI

 158077 – 26012021 – Bogdan Aurescu a participat luni, 25 ianuarie 2021, la reuniunea miniștrilor Afacerilor Externe din statele membre ale UE, care a avut loc la Bruxelles.

În cadrul reuniunii, la capitolul Aspecte Curente, au fost abordate mai multe teme de actualitate precum strategia UE de distribuire a vaccinurilor către țări din afara UE, cazul Navalnîi și recentele proteste din Rusia, relațiile transatlantice, evoluțiile recente privind Turcia, zona Golfului, Hong-Kong, Venezuela, relația UE-Egipt și altele. De asemenea, miniștrii au mai abordat subiectele diplomației climatice și relațiile UE-Regatul Unit în domeniul politicii externe și de securitate, în cadrul unei discuții informale la dejun. Ministrul Bogdan Aurescu a făcut o prezentare a evoluțiilor recente privind înființarea și găzduirea de către România a Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC).

Miniștrii de Externe europeni au avut și un schimb informal de opinii cu ministrul japonez de externe, T. Motegi.

Referitor la strategia UE de distribuire a vaccinurilor către țări terțe, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat susținerea pentru crearea unui mecanism de sprijin al statelor din vecinătate în procurarea vaccinurilor anti-Covid, subliniind importanța solidarității, precum și faptul că securitatea sanitară a UE depinde de cea a regiunii extinse. A arătat că, până când capacitățile de producție și distribuție vor putea răspunde cererii din partea terților, UE trebuie să intensifice dialogul cu partenerii pentru sprijinirea acestora pentru pregătirea campaniei de vaccinare, inclusiv prin dezvoltarea strategiilor naționale de vaccinare. A evidențiat, de asemenea, necesitatea ca UE să acorde sprijin statelor partenere în domeniul comunicării strategice pentru combaterea dezinformării în legătură cu lupta împotriva pandemiei și vaccinarea anti-Covid.

Cu privire la cazul Navalnîi, oficialul român a reiterat condamnarea arestării acestuia și s-a alăturat celorlalți miniștri de externe europeni care au cerut eliberarea sa cât mai curând. De asemenea, s-a referit la foarte recentele acțiuni nedemocratice ale autorităților ruse de reprimare a libertății de exprimare și de a manifesta pașnic. Bogdan Aurescu a reafirmat nevoia unei abordări unitare, principiale și coordonate a dialogului UE cu Rusia, orice contacte ale oficialilor europeni cu autoritățile ruse trebuind să fie pregătite minuțios, transparent și în conformitate cu interesele și principiile politicii europene comune care privește relațiile UE-Rusia.

Referitor la relațiile transatlantice, ministrul Bogdan Aurescu a exprimat susținerea puternică a României pentru obiectivul UE de a aprofunda coordonarea și dialogul cu SUA. A subliniat importanța consolidării parteneriatului UE-SUA, arătând că Administrația Biden reprezintă o oportunitate deosebită pentru revigorarea și dezvoltarea relațiilor, pe baza apartenenței la aceeași comunitate de securitate și valori. Totodată, oficialul român a explicat că ar trebui abordată cu prioritate consolidarea rezilienței strategice transatlantice, cu obiectivul reducerii dependenței de actori care nu împărtășesc aceleași seturi de valori.

În cadrul dialogului cu ministrul de externe al Japoniei, Toshimitsu Motegi, ministrul român a salutat viziunea Japoniei pentru o regiune indo-pacifică Liberă și Deschisă (Free and Open Indo-Pacific Region). A împărtășit obiectivele acesteia privind o ordine internațională bazată pe reguli, respectul pentru drepturile omului și libertățile fundamentale. A exprimat susținerea României pentru o abordare strategică a UE pentru regiunea Indo-Pacifică, elaborată în sinergie cu partenerii cu interese comune, precum SUA, Japonia, Australia, India sau ASEAN. Această viziune ar trebui să reflecte obiectivele comune pentru o dezvoltare durabilă și verde, schimburi economice echilibrate și respectarea unei ordini maritime în conformitate cu dreptul internațional. În context, a semnalat ariile tematice care, în viziunea României, ar trebui să ocupe un loc central în cooperarea UE-Japonia, respectiv conectivitatea durabilă, economia digitală, schimburi comerciale corecte și libere, siguranța și diversificarea lanțurilor de aprovizionare, intensificarea contactelor inter-umane.

Ministrul Aurescu a arătat că atingerea obiectivelor Acordului de la Paris și obținerea de rezultate palpabile la reuniunea COP 26 din acest an necesită o acțiune europeană coerentă și coordonată cu eforturile statelor partenere și depinde în mod fundamental de valorificarea parteneriatelor internaționale cu marii aliați strategici, dar și de cooperarea cu alte state în curs de dezvoltare. A reiterat, în context, importanța deciziei SUA de a reveni ca stat parte la Acordul de la Paris. A evidențiat că abordarea UE trebuie să fie realistă și adaptată la contextele individuale specifice ale statelor terțe, inclusiv cele din Parteneriatul Estic, în special în ceea ce privește calibrarea așteptărilor UE în materie de reforme și stat de drept, pe de o parte, și cele în domeniul tranziției energetice și climatice, pe de altă parte. Ministrul Bogdan Aurescu a mai accentuat susținerea României pentru eforturile comune de consolidare a securității energetice și rezilienței, atât la nivel UE, cât și pentru parteneri, inclusiv în statele din vecinătatea UE, cu accent pe țările Parteneriatului Estic. A reamintit, în context, rolul relevant al indexului climatic (climate scorebord), instrument de lucru elaborat de SEAE ca urmare a propunerii lansate de ministrul român de externe la reuniunea CAE din ianuarie 2020.

Oficialul român a prezentat colegilor europeni inițiativa României privind înființarea și găzduirea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC) la București. Acesta va funcționa, în primă fază, ca instituție națională în subordinea Ministerului Afacerilor Externe, urmând a fi deschis participării altor sate din UE, NATO sau parteneri care doresc să se alăture demersului, pentru coordonarea acțiunilor și bunelor practici în materie la nivelul tuturor actorilor relevanți. Astfel, Centrul este conceput ca o platformă pentru integrarea abordărilor în ceea ce privește reziliența și este structurat pe trei piloni: reducerea riscurilor prin anticipare și adaptare, crearea de bune practici și cooperare în domeniul cercetării. Centrul va promova, printre altele, o abordare strategică integrată privind realizarea coeziunii în jurul conceptului de reziliență și va identifica atât vulnerabilitățile, cât și soluții pragmatice în acest sens.

În cadrul dejunului informal, ministrul român a salutat acest prim schimb de opinii cu privire la viitorul cadru de cooperare UE-Regatul Unit privind politica externă și de securitate, subliniind că este necesară o reflecție internă aprofundată privind acest cadru, cu implicarea constantă a miniștrilor afacerilor externe ai statelor UE. A subliniat în același timp că va fi opțiunea Regatului Unit să solicite crearea unui cadru formal de cooperare în acest domeniu. Bogdan Aurescu a arătat că există deja o serie de domenii unde atât UE, cât și Regatul Unit au interese și obiective comune de politică externă și de securitate. A mai arătat că Regatul Unit rămâne un partener important al UE, în fața căruia, însă, UE trebuie să își mențină unitatea de abordare și a cooperării în domeniul politicii externe și de securitate. A subliniat că va fi important să nu existe formate variabile sau chiar competitive care ar putea afecta coerența cooperării Uniunii cu Regatul Unit în domenii relevante de politică externă și securitate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.