Acasă Externe Agenda Europeana Comisia Europeană: ”Aplicarea politicilor deja în vigoare oferă un arsenal puternic pentru...

Comisia Europeană: ”Aplicarea politicilor deja în vigoare oferă un arsenal puternic pentru sprijinirea minorităților naționale”

DISTRIBUIȚI

157933 – 15012021 – Comisia Europeană a publicat oficial poziția cu privire la Inițiativa cetățenească europeană „Minority SafePack”, arătând că  nu va adopta nici o modificare legislativă cerută de inițiativa cetățenească Minority Safe Pack (MSP) privind întărirea drepturilor minorităților în UE.

”Incluziunea și respectarea bogatei diversități culturale a Europei fac parte din prioritățile și obiectivele Comisiei Europene. În ultimii ani, după prezentarea inițială a inițiativei în 2013, a fost preluată o gamă largă de măsuri care abordează mai multe aspecte ale propunerilor din cadrul inițiativei. Comunicarea evaluează fiecare dintre cele nouă propuneri individuale pe baza meritelor proprii, ținând seama de principiile subsidiarității și proporționalității. Deși nu sunt propuse noi acte legislative, punerea în aplicare pe deplin a legislației și a politicilor care sunt deja în vigoare oferă un arsenal puternic pentru a sprijini obiectivele inițiativei”, se arată în comunicare.

Răspunsul Comisiei Europene la Inițiativa Cetățenească Minority Safe Pack

Comisia Europeană a respins toate solicitările organizatorilor inițiativei, arătând fie că nu are competențe în domeniul drepturilor minorităților (politici ce aparțin exclusiv statelor membre), fie că a demarat deja inițiative care sprijină diversitatea culturală în UE.

Discuțiile publice despre MSP au început în iunie 2013, în timpul Congresului anual al Uniunii Federației Naționalităilor Europene (Federal Union of European Nationalities) – FUEN, de la Brixen (Tirolul de Sud), dar ideea lansării unei astfel de inițiative cetățenești a apărut la Congresul FUEN din 2012, de la Moscova.

MSP a fost finanțată integral de FUEN cu 348.500,00 euro.

Membrii Comitetului de Iniţiativă, al cărui vicepreședinte este Kelemen Hunor, au înregistrat la data de 15 iulie 2013 pe platforma online a Comisiei Europene, Iniţiativa Civică Europeană  Minority SafePack. Decizia de respingere a venit pe 13 septembrie 2013, printr-o scrisoare semnată de secretarul general al Comisiei, Catherine Day. În motivarea respingerii se precizează că respectarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale reprezintă o valoare a UE, dar a adăugat că nici Tratatul UE şi nici Tratatul de funcţionare a UE nu constituie o bază juridică pentru a crea reglementări comunitare în domeniul drepturilor minorităţilor naţionale, fiind în mod evident în afara limitelor prerogativelor UE să prezinte o propunere urmărind implementarea Tratatelor printr-un act juridic al Uniunii”.

În 25 noiembrie 2013, FUEN (unua dintre entitățile inițiatoare ale Minority Safe Pack) s-a adresat Tribunalului Uniunii Europene (TUE) atacând decizia CE, pe motiv că aceasta nu a luat în considerare pachetul de măsuri ataşat solicitării. În anul 2014 Slovacia şi România au solicitat să fie parte în proces de partea CE, iar Ungaria a dorit să intre în proces de partea iniţiatorilor. Din cauza acestei decizii a guvernului României, s-au ivit tensiuni în cadrul coaliţiei de guvernare (UDMR pe vremea aceea a făcut parte din guvernul condus de Victor Ponta), iar Kelemen Hunor a demisionat din funcţia de vicepremier şi ministru al culturii.

În 3 februarie 2017, Tribunalul UE a desfiinţat decizia Comisiei Europene, după care Comisia a decis că înregistrează parţial iniţiativa civică, în sensul de a păstra nouă măsuri din cele 11 câte au fost iniţial.

Imediat, România a sesizat Tribunalul UE, solicitând anularea deciziei Comisiei. România afirmă printre altele că Comisia a săvârșit o eroare de apreciere atunci când a concluzionat că propunerile de acte juridice nu se aflau „în mod vădit în afara” sferei de competență a Comisiei în ceea ce privește prezentarea unei propuneri de act și că motivarea deciziei Comisiei este insuficientă.

Cu toate argumentele României, instanța de la Luxemburg a dat câștig de cauză inițiatorilor MSP, motivând că decizia CE este insuficient argumentată. În mod suprinzator, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a decis  să renunțe la susținerea Deciziei anterioare a CE și nu a făcut recurs față de decizia instanței europene de judecată, acceptând înregistrarea parțială a MSP. România a rămas consecventă opiniei exprimată anterior și și își menține poziția, introducând, la sfârșitul lunii iunie 2017, la Tribunalul UE, o acțiune prin care cere anularea deciziei CE de înregistrare a ICE-MSP.

Inițiativa Cetățenească Europeană pentru protecția minorităților “Minority SafePack” – prin care reprezentanți a 96 de minorități din Europa, membre ale FUEN, vizează crearea de aquis comunitar, adică drepturi și obligații asumate de un stat membru al UE, sub forma unei norme juridice care reglementează activitatea comunităților europene și a instituțiilor UE, acțiunile și politicile comunitare. MSP propune măsuri și acte normative în favoarea minorităților naționale și etnice autohtone europene în următoarele domenii: limbi regionale și minoritare, cultură și învățâământ, politică regională, reprezentare publică, egalitate, audiovizual și alte instrumente media, sprijin regional (de stat).

Voci avizate au opinat că, având în vedere categoriile de cetățeni europeni care s-au alăturat MSP, este evident că scopurile avute în vedere vizează idei autonomiste mai largi. De altfel, la Congresul FUEN din 2013 s-a vorbit despre diferite forme de autonomie și chiar despre sărbătorirea unei zile a autonomiei.

Prin hotărârea din 24 septembrie 2019, Tribunalul UE a respins acțiunea introdusă de România împotriva Comisiei.

MSP cuprindea 9 măsuri cerute Uniunii Europene în domenii ca învăţământ, cultură, drepturi lingvistice, politica regională, reprezentarea europeană a minorităţilor, reglementarea nediscriminării, a mediei publice şi în domeniul sprijinului acordat organizaţiilor minorităţilor naţionale.

La 10 ianuarie 2020, organizatorii și-au prezentat oficial inițiativa Comisiei. Aceștia au strâns cu succes 1.128.422 de declarații de susținere valabile și au atins pragurile necesare în 11 state membre. Comisia s-a întâlnit cu organizatorii la 5 februarie 2020. La 15 octombrie 2020, organizatorii și-au prezentat inițiativa și propunerile în cadrul unei audieri publice organizate la Parlamentul European.

După aceea, Comisia a avut la dispoziție 3 luni pentru a adopta o comunicare în care să își prezinte concluziile juridice și politice cu privire la inițiativă. Inițiativa „Minority SafePack” a fost dezbătută în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European din 14 decembrie 2020. În rezoluția adoptată la 17 decembrie 2020, Parlamentul European și-a exprimat sprijinul pentru inițiativă.

Comisia a recunoscut că respectarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale reprezintă o valoare a UE, dar a adăugat că nici Tratatul UE şi nici Tratatul de funcţionare a UE nu constituie o bază juridică pentru a crea reglementări comunitare în domeniul drepturilor minorităţilor naţionale.

În decembrie 2020, Daniel Günther, liderul CDU din landul Schleswig-Holstei, a făcut lobby pe lângă președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în favoarea acceptării acestei inițiative cetățenești.

În altă ordine de idei, în toate demersurile pentru promovarea Minority Safe Pack, a fost o puternică și nedisimulată influență maghiară, care transforma proiectul într-un instrument etnic periculos cu potențialul de a-l utiliza pentru cererile secesioniste. Dacă se analizeaă doar proveniența semnăturilor celor care au susținut acest demers ”cetățenesc”, se poate observa cu ușurință că aproape jumătate (46%) provin Ungaria, iar din totalul semnăturilor, etnicii maghiari reprezintă 75%. Or, pentru o inițiativă care vizează reprezentarea cetățenilor tuturor cetățenilor europeni profilul susținătorilor are un puternic profil etnic maghiar. Din acest motiv, demersurile similare celui promovat prin MSP s-ar putea transforma exact în contrariul a ceea ce se susține că este, într-un instrument pentru un tratament inegal al popoarelor diversificate din Europa ori într-un instrument de putere politică al statului maghiar, pentru a câștiga influență în țările vecine în care există minorități maghiare considerabile, cu o pondere electorală în spate.

Pe de altă parte, dată fiind geneza moscovită a inițiativei, nu trebuie neglijat nici potențialul mai puțin vizibil al inițiativei de a fi folosită ca viitoare pârghie de presiune a Federației Ruse în UE, în statele cu importante minorități etnice ruse. Transformarea propunerilor din MSP în reglementări europene, ar putea fi oricând o pârghie pentru influențarea politicilor statelor europene, cu precădere a statelor baltice, știute fiind precedentele geostrategice. Dacă etnicii ruși care trăiesc în UE decid că merită o mai mare recunoaștere, care poate fi acordată prin prevederile acestei inițiative, oricând Rusia poate prelua și utiliza acel mesaj în cadrul strategiei sale pentru a influența politica națională a altor state.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.