Acasă Cultura/Media Miorița, Meșterul Manole și Zburătorul în arte vizuale, ilustrație de carte și...

Miorița, Meșterul Manole și Zburătorul în arte vizuale, ilustrație de carte și muzică rock

DISTRIBUIȚI

 158197 – 02022021 – Proiectul „Mituri populare românești – Miorița, Meșterul Manole și Zburătorul în arte vizuale, ilustrație de carte și muzică rock”, produs de PostModernism Museum, este compus din trei platforme online expoziționale tematice și o microserie de 4 materiale video documentare. Proiectul a fost produs în perioada 15-31 ianuarie 2021 cu ocazia Zilei Culturii Naționale.

Platformele expoziționale tematice prezintă lucrări de artă, artefacte, publicații de arhivă, ș.a. care ilustrează modul în care artiștii și media au surprins cele trei mituri populare românești – Miorița, Meșterul Manole, Zburătorul și modul în care au traversat dinspre zona populară spre cea cultă și apoi inclusiv înspre forme ale subculturilor urbane. Platformele găzduiesc o selecție de peste 250 de imagini, pregătite special de către curator, folosite inclusiv pentru fiecare dintre cele trei studii ale experților invitați și pentru dezbaterea ilustrată, fiind accesibile în galerii multimedia din spațiul online.

Istoricul muzical Doru Ionescu, de la TVR, a realizat studiul ”Mituri fundamentale ale românilor în muzica rock-folk”, începând cu perioada de pionierat rock & folk – anii `60, când materialele muzicale au fost însoțite de texte cu valoare literară intrinsecă. Fie originale, fie preluate din literatura română, fie prelucrate din folclor, acestea au vizat miturile fundamentale, în primul rând acelea ale românilor.

”Liderul Phoenix, Nicolae Covaci, a revenit în țară cu ideea unei opere rock – Ante Miorița“ – plecând de la o variantă sârbească a baladei Miorița (aflată de acesta pe Valea Timocului), în care ciobanul nu se împacă cu gândul uciderii sale, ci se aliază cu câinele pentru a lupta cu ceilalți doi confrați care îi vor moartea. Lucrarea, care intenționează să demoleze gena mioritică a românilor, a rămas în stadiul de proiect. Personal, am primit în variante demo câteva piese înregistrate / orchestrate de chitaristul Cristi Gram după un cantonament acasă la Covaci  (în Spania), folosite parțial în emisiuni documentare despre Phoenix”. (Doru Ionescu)

Istoricul Cristian Vasile a documentat și prezentat studiul ”Ilustrația grafică a baladelor populare românești în perioada comunistă” în cadrul căruia s-a ocupat de chestiunea editării baladelor populare româneşti şi a ilustraţiei lor grafice, având în atenție în principal Mioriţa, Meşterul Manole şi Zburătorul, dar şi colecţia ”Meşterul Manole”, de la Editura Minerva în perioada comunistă.

Cristian Vasile este cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie „N. Iorga“, secretar general de redacţie al publicaţiei academice Studii şi Materiale de Istorie Contemporană şi coeditor al revistei online Lapunkt.ro.

Istoricul de artă Cosmin Nasui a cercetat subiectul celor trei mituri românești producând studiul ”Mituri populare în artele vizuale și în ilustrația de carte din România”. A prezentat moduri în care miturile populare Miorița, Meșterul Manole și Zburătorul au devenit sursă de inspirație pentru artiști precum: Ary Murnu, Mișu Teișanu, Camil Ressu, Alexandru Ciucurencu, Marcel Olinescu, Nicolae Brana, Ligia Macovei, Dragoș Morărescu, Ion Panaitescu, Mihu Vulcănescu, Vasile Pintea, Sabin Bălașa etc. Aceste reprezentări mitologice au devenit fie lucrări de artă de sine stătătoare, fie ilustrație originală pentru volume specifice comisionate de edituri.

Cosmin Nasui este curator, critic de artă, manager cultural, evaluator artă contemporană. Este fondator al celei mai largi platforme online românești pentru susținerea și promovarea artei contemporane românești www.modernism.ro.

Proiectul cultural este realizat cu sprijinul Ministerului Culturii

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.