159324 – 22042021 – Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut joi, 22 aprilie 2021, declarații de presă la finalul vizitei în Parcul Natural Văcărești, cu ocazia Zilei Pământului, anunță Administrația prezidențială.
Vă prezentăm în continuare transcrierea declarațiilor de presă:
Bună ziua! Bine ați venit, împreună cu mine, cu domnul ministru și cu echipa mea, în Parcul Natural Văcărești!
Am venit astăzi fiindcă astăzi este Ziua Pământului și am crezut că o vizită în Parcul Natural Văcărești este exact potrivită pentru această Zi a Pământului. Nu cred că spun un secret dacă afirm că Pământul are nevoie de foarte multă protecție și asta implică nenumărate aspecte.
Zona aceasta a apărut mai degrabă întâmplător, a fost descoperită de câțiva entuziaști, care au înființat o asociație, și profit de această ocazie să îi felicit pe acei entuziaști pe care i-am întâlnit astăzi aici și pe ceilalți membri din asociație, rangerii cu care am vorbit, fiindcă se ocupă de această zonă. A devenit o zonă foarte cunoscută în București și în toată țara. Parcul Natural Văcărești este un parc „sălbatic”, este o zonă unde oricine dorește să ia contact cu natura poate să o facă foarte ușor.
Acest tip de parc „sălbatic” există de foarte mult în foarte multe orașe din lume. La noi încă este o zonă puțin explorată și de aceea mă bucur că exemplul Parcului Natural Văcărești merge mai departe. Știu că există un interes în mai multe municipii de a înființa astfel de parcuri, în zone în care se pretează, în oraș sau în imediata apropiere a orașului.
Pentru a sublinia importanța unui astfel de parc, a acestui parc și a conceptului, voi acorda protecția mea și Înaltul Patronaj acestui parc. Sper ca exemplul să fie unul pozitiv și să avem din ce în ce mai multe zone verzi și de acest tip, zone cvasi-sălbatice. Avem, practic, în toate orașele mari din România un deficit de zonă verde. Avem nenumărate blocuri, alei betonate, foarte puține zone verzi și în ultimele decenii s-a studiat și s-a găsit că ele sunt vitale pentru o comunitate echilibrată.
În acest sens, am discutat și împreună cu domnul ministru, împreună cu asociația, cu cei interesați de aici. Cred că trebuie să intervenim un pic și pe legislație, trebuie să dăm mai multă atenție acestei zone și cred că toată lumea își dă seama că asta este de fapt o mică parte dintr-o atenție pe care trebuie să o dăm mediului și naturii, ca să trăim cu toții într-o zonă mai plăcută, mai sănătoasă și mai bună pentru generațiile care vin.
Dacă aveți întrebări, poftiți!
Sesiune de întrebări și răspunsuri:
Jurnalist: În această dimineață, ministrul Sănătății a declarat că problema locurilor de pe secțiile de terapie intensivă pentru pacienții bolnavi de COVID-19 ține de lipsa personalului. Un medic se formează în 11 ani, astfel încât problema nu poate fi rezolvată, deși am văzut că numărul pacienților care sunt în stare gravă internați pe secțiile de terapie intensivă este în continuare foarte ridicat. Pe de altă parte, am văzut că, în aceste momente, campania de vaccinare a pierdut teren. În România sunt vaccinuri rămase în depozite și nu mai sunt foarte multe persoane pe listele de așteptare. Întrebarea ar fi, domnule Președinte, ce i-ar mai putea motiva în aceste momente pe oameni să se vaccineze, dacă mesajul autorităților nu mai este îndeajuns și ce s-ar putea face pentru a rezolva criza locurilor de pe secțiile de terapie intensivă.
Președintele României, Klaus Iohannis: Mulțumesc! Observăm cu toții că numărul de persoane nou infectate este considerabil mai mic decât săptămâna trecută și decât acum două săptămâni. Încet, încet, din fericire, scade și numărul persoanelor internate la Terapie Intensivă și, în acest fel, cred că am depășit perioada de maximă presiune asupra secțiilor de terapie intensivă, dar asta în sine nu rezolvă problema și e nevoie de o atenție specială pentru aceste secții. Am discutat și anul trecut, și anul acesta cu reprezentanții acestor specialități și este clar că, în cadrul reformei sistemului de sănătate publică, o atenție deosebită trebuie acordată nu numai dotării spitalelor, ci și zonei de resursă umană. Trebuie să avem mai mulți studenți, mai multe specialități, mai mulți tineri care se îndreaptă spre această meserie.
Pe de altă parte, zona de vaccinare, campania de vaccinare nu este în dificultate. Am discutat ieri, când am fost la primul centru mobil de vaccinare, cu domnul doctor Gheorghiță și l-am întrebat același lucru, fiindcă pe platforma de înscriere într-adevăr nu sunt foarte, foarte mulți, însă foarte mulți cetățeni se adresează medicului de familie care îi înscrie, mulți se adresează direct telefonic și, bunăoară, ieri am avut 90 și ceva de mii de persoane vaccinate, dar înscrieri noi, summa summarum, tot atâtea. Deci, dacă menținem acest ritm și, sigur, vom diversifica campania de încurajare, în jur de 100.000 de persoane pe zi vaccinate, ne atingem obiectivele.
S-a pornit pe mai multe paliere. S-a discutat cu firmele mari care doresc să își vaccineze personalul, inclusiv cu zona HoReCa, și există foarte mult interes și aici vom avea cu certitudine un succes notabil.
Pe de altă parte, este în plan o campanie prin care mergem noi mai aproape de cetățean; vor fi instalate centre de vaccinare de diverse tipuri în zonele unde sunt foarte accesibile, sunt în plan centre de vaccinare de tip drive-through, adică te duci cu mașina acolo, te vaccinezi, pleci mai departe. Toate acestea vor menține un ritm foarte ridicat, dar important este, până când suntem suficienți vaccinați, să respectăm, evident, restricțiile și să îi încurajăm pe toți să meargă să se vaccineze. Repet ce am spus și ieri și altă dată: restricțiile diminuează răspândirea virusului, însă soluția pandemiei este una singură: vaccinarea în masă.
Jurnalist: Voiam să vă întreb despre situația de la Timișoara. Primarul acestui oraș spunea zilele trecute că orașul nu poate gestiona singur ceea ce se întâmplă acolo și definea situația ca orașul să se fi transformat într-un hub al traficanților. Ce se poate face? Veți discuta într-un viitor CSAT despre ce se întâmplă acolo și cum se poate gestiona această criză?
Președintele României: Aștept informații mai detaliate de la Ministerul Afacerilor Interne, însă să știți că Timișoara nu a fost niciodată lăsată singură. Nu cunosc motivele acestei evaluări făcute de primar, dar o să le aflu, fiindcă zona este pe graniță, este pe graniță și cu Serbia, și cu Ungaria. Am avut tot timpul o presiune destul de mare din fluxul migratoriu și cei din zona de frontieră au gestionat bine aceste lucruri. Primesc zilele acestea un raport mai detaliat, după care o să-l rog pe domnul ministru să facă publice datele. Deci, încă o dată, Timișoara nu va fi lăsată singură.
Jurnalist: Aș vrea să vă rog ne dați o poziție referitor la faptul că există o profundă îngrijorare legat de ceea ce se întâmplă la granițele Ucrainei, acolo unde Rusia a mutat trupe și armament fără precedent. „Este o amenințare concretă asupra securității Europei”, este declarația unui oficial german. Cehia se află într-un conflict diplomatic cu Rusia, un conflict foarte grav. Liderii partidelor europene au spus deja că sunt fără echivoc alături de Cehia. Care este poziția României în acest moment? Veți convoca un CSAT referitor la această situație?
Președintele României: Situația este îngrijorătoare. Au apărut tensiuni în regiunea Mării Negre, cu accent special pe zona de graniță de Est a Ucrainei. Noi urmărim cu foarte mare atenție aceste lucruri, deci să nu-și imagineze cineva că noi stăm și așteptăm informații de la alții. Nu, noi dăm informații altora, fiindcă avem servicii foarte performante pe această zonă. Am avut mai multe discuții cu ministrul Apărării și cu alți conducători de servicii specializate, cunoaștem foarte bine situația din teren și tensiunile care se creează acolo ne preocupă foarte mult. Suntem extrem de îngrijorați. Însă situația este una care trebuie extrem de atent evaluată nu doar militar și securitar, ci și diplomatic, și acest lucru îl facem. Iar întrebarea despre CSAT – da, într-adevăr, voi convoca pe săptămâna viitoare o ședință a CSAT dedicată special acestei zone de tensiune din Marea Neagră și acumulării de trupe pe granița de Est a Ucrainei. Nu vreau să intru în foarte multe detalii de tip militar, nu este cazul, nu se face, dar vreau să-i asigur pe români că noi suntem pe fază.
Jurnalist: Vicepremierul Dan Barna susține că proiectul Planului Național de Redresare și Reziliență trebuie refăcut. În urma discuțiilor pe care ministrul proiectelor europene le-a avut la Bruxelles, oficialii ne-au transmis că țara noastră nu va primi fondurile solicitate pentru sistemele de irigație, iar pentru alte proiecte am putea primi sume mai mici decât cele pe care le-am solicitat. Ați discutat cu reprezentanții Executivului despre această situație? E un semn de îngrijorare, având în vedere că în câteva săptămâni ar trebui depusă forma finală a acestui proiect?
Președintele României: Sunt mai multe aspecte aici. Noi am lucrat intens și sub mare presiune, cum același lucru s-a întâmplat în toate statele din Uniune, să pregătim acest Plan Național de Redresare și Reziliență. Este o noutate pentru toată lumea, nu a mai existat așa ceva și, în acest sens, au fost de așteptat dificultățile în conturarea planului. Dificultatea numărul 1 constă în faptul că se doresc reforme profunde, dar, în același timp, dificultatea 2, într-o perioadă foarte scurtă, foarte limitată de timp, avem doar câțiva ani la dispoziție. În mod normal, reformele nu se fac peste noapte și proiectele importante nu se realizează în trei, patru ani. Însă vom fi pregătiți pentru acest Plan Național și vom îmbunătăți proiectele în așa fel încât să fie acceptate. Însă trebuie să înțelegeți că nu noi suntem în această situație, România. Toți suntem în această situație, prin noutatea și presiunea asupra noastră, având în vedere timpul foarte scurt de implementare. Una peste alta, am convocat pentru luni o întâlnire cu responsabilii din Guvern și din alte zone care lucrează pe PNRR. Vom evalua feedback-ul, primul feedback al Comisiei, vom îmbunătăți Planul. Ministerul se va prezenta din nou la Comisie cu Planul îmbunătățit și, în final, sunt convins că el va fi acceptat și vom putea să folosim acești bani. Este o sumă foarte mare, 30 de miliarde de euro. Avem șanse imense să punem în practică care s-au tot amânat și avem șansa să facem investiții care până acum, tot din lipsa de bani, nu s-a realizat. Deci, eu sunt foarte hotărât că, împreună cu Guvernul, să ducem lucrurile în zona de succes.
Jurnalist: Vorbeați ieri despre momentul de care suntem destul de aproape, să revenim la normalitate. Și atunci, v-aș întreba direct, pentru că a apărut această informație. De la 1 iunie, putem să mergem la plajă fără mască? Susțineți o astfel de măsură?
Președintele României: 1 iunie este o dată pe care vă rog să nu o supraevaluați. Este data la care Guvernul va prezenta evaluările pentru posibila relaxare. Deci, să nu credem, din greșeală, că 1 iunie este data de relaxare totală, nu va fi. Însă eu sunt foarte optimist și cred că în cursul verii vom ajunge acolo. Evident că până atunci mai sunt atâtea săptămâni, în care evaluăm mersul pandemiei. Dacă numărul de infectări scade foarte mult, dacă numărul de persoane grav bolnave scade foarte mult și, în paralel, numărul de vaccinați crește, atunci, cu siguranță, rând pe rând, vom putea să renunțăm la anumite măsuri sau, invers spus, rând pe rând, vom putea să relaxăm măsurile și sper foarte mult ca, în plină vară, să ajungem în faza în care măsurile vor fi atât de puține, încât românii vor putea să-și facă concediul în tihnă.
Jurnalist: Aș vrea să vă rog să faceți o evaluare a Coaliției de guvernare și a Guvernului după aceste patru luni, în condițiile în care nu au reușit să pună în practică niciuna dintre promisiunile pe care le-au făcut în campania electorală și în care au câștigat alegerile. Unde credeți că este problema, unde s-au încurcat? Scandalurile din Coaliție sau performanțele Guvernului?
Președintele României: Coaliția lucrează în condiții extrem de grele. Nu am avut o astfel de criză pandemică de mai bine de 100 de ani și trebuie să fim conștienți de profunzimea acestei crize, care complică toate procedurile administrative. După părerea mea, Coaliția și Guvernul Cîțu fac față bine aceste perioade, au avut grijă ca economia României să nu se prăbușească, au avut grijă să avem suficiente locuri în spitale pentru ca cei bolnavi să fie tratați, au avut grijă să avem buget pentru anul acesta și toate lucrurile acestea trebuie apreciate la justa lor valoare. În paralel, s-a reușit să se lucreze pe PNRR, care va fi updatat, și care, cu siguranță, va aduce un plus semnificativ pe zona de investiții și reforme. Deci evaluarea mea, sub linie, este una pozitivă.
Jurnalist: Există un calendar concret de acțiuni pentru dezvoltare și protejarea acestei regiuni și care sunt proiectele și din ce fonduri vor fi finanțate?
Președintele României: Am discutat despre aceste chestiuni când ne-am retras cu specialiștii în zona aceea. După părerea mea, este nevoie de un grup de lucru și deja, cu domnul ministru, am convenit să fie înființat acest grup de lucru, să vedem, să modernizăm legislația în domeniu. Fiindcă, în 2018, părerea mea este că s-a greșit, când ONG-urile au fost scoase din ariile protejate, fiindcă asociațiile sunt cele care vin cu oamenii cei mai interesați și cei mai dornici să se implice pe proiecte din care ei nu câștigă nimic. Deci este o implicare civică de o calitate foarte, foarte bună și importantă. Pe de altă parte, avem instituțiile statului care trebuie să fie conștiente că ele au un rol aici, inclusiv în a face rost de finanțare. Nimic nu se întreține singur. Această zonă trebuie protejată, ca să nu avem incendii, cum am avut anul trecut – cred că mi-ați spus că am avut un incendiu aici. Deci, e nevoie să se implice foarte mulți actori; și ONG-uri, și administrația locală, administrația centrală, și, împreună cu domnul ministru, vom avea grijă ca din acest grup de lucru să se dezvolte și o modernizare a legislației, dar și instrumentele specifice pentru a interveni concret și pozitiv în aceste zone de parcuri naturale urbane.
Jurnalist: Domnule Președinte, de 10 zile bolnavii de cancer de la Institutul de Oncologie din capitală au rămas fără citostatice. Mai mult, fostul ministru al Sănătății este acuzat de faptul că știa de acest lucru de o lună de zile și n-a făcut nimic. Voiam să vă întreb dacă dumneavoastră știați despre asta și ce se va întâmpla cu oamenii?
Președintele României: Am aflat din media și sunt convins că doamna ministru va rezolva urgent situația.
Jurnalist: În urmă cu câteva zile, domnul Orban spunea că acei membri ai Guvernului care îl critică pe premier ar trebui să își dea dimisia. Sunteți de acord?
Președintele României: În criză se spun multe lucruri. Acum am trecut de criză și Guvernul își vede de treabă, coaliția funcționează și cred că acesta este lucrul cel mai important pentru cetățean. Acele mici înțepături reciproce trebuie lăsate în trecut.
Jurnalist: Ministrul de Externe Bogdan Aurescu spunea ieri că vedem din partea Rusiei nu doar masări de trupe, ci și spionaj, propagandă și dezinformare. Vedem pe teritoriul României astfel de situații? Și dacă da, este suficientă diplomația sau va solicita România Alianței Nord Atlantice o prezență mai intensă în bazinul Mării Negre și în zona apropiată de granița cu Ucraina?
Președintele României: Aceste chestiuni există în toată Europa. Ne preocupă pe toți, dar pentru noi, în România, este extrem de important să fim pe fază și suntem pe fază. Însă noi solicităm – și în ultima vreme văd că reușim din ce în ce mai bine – o atenție sporită a NATO pe zona Mării Negre. Am reușit la Summitul din 2016 să aduc atenția NATO pe zona Mării Negre. De atunci, există o strategie NATO pe zona Mării Negre. Îmi doresc să mergem mai departe cu aceștia. Înființăm centre de reziliență, centre de cybersecurity în România, și avem, evident, structurile noastre specializate, care se ocupă de aceste probleme. Însă ceea ce îmi doresc eu în această fază este să conștientizăm că e nevoie de o colaborare, și la NATO, și europeană, și este nevoie de o atenție sporită a tuturor pentru Flancul Estic. Flancul Estic este o problemă care necesită întreaga atenție a NATO, dacă vorbim din punct de vedere militar, și este o zonă care necesită atenția Uniunii Europene, fiindcă pe Flancul Estic se află membri noi, care au economii care încă nu se pot compara cu cele din Europa de Vest, care au infrastructuri critice care necesită foarte, foarte multă investiție până ajung la nivelul infrastructurilor critice din Europa de Vest. Și aceste lucruri le prezentăm, pe de-o parte în zona securitar-militară la NATO, în zona de infrastructuri critice și infrastructuri civile în Uniunea Europeană. Până la urmă, este vital, și pentru noi, dar și pentru Uniune, să ajungem într-un timp rezonabil la același nivel, nu doar de trai, ci și de dezvoltare a zonelor securitare și infrastructură, și pentru asta avem nevoie, evident, de fondurile europene.
Jurnalist: În această criză provocată de Rusia, la București a început astăzi Trilaterala pe teme de securitate România-Polonia-Turcia. Sunt invitați și alți miniștri de externe. Ați avut o discuție cu domnul Bogdan Aurescu legat de subiectele care vor fi în această întâlnire și dacă veți avea și dumneavoastră o intervenție și un punct de vedere. Și încă o chestiune tot în plan extern, dacă îmi permiteți – dacă România se va alătura acelui grup de țări care va da în judecată compania AstraZeneca pentru întârzierea livrărilor vaccinului în Uniunea Europeană.
Președintele României: Eu discut foarte des și foarte mult cu domnul ministru Aurescu și mi se pare că această colaborare, în zona Politicii Externe, este extrem de importantă și eu o evaluez ca fiind foarte bună. Nu doar că voi avea o intervenție, îi primesc pe miniștrii de externe în această după-amiază la Cotroceni, unde vom avea o discuție așezată. Această trilaterală a fost sprijinită de mine, i-am dat întreaga atenție și credem că este o trilaterală care contribuie la stabilitatea în zonă, contribuie semnificativ la stabilitatea în zonă. Voi face comentarii publice, probabil un comunicat de presă după întâlnire, ca să știți cum am pus problema.
Iar despre AstraZeneca, contractele au fost făcute de Comisie și, în consecință, vom vedea cum se poate structura cel mai bine acest demers. Este, evident, dezamăgitor că s-a făcut o contractare care nu a fost respectată de furnizor. Lucrurile nu pot fi trecute cu vederea pur și simplu.
Vă mulțumesc! Vă doresc tuturor multă sănătate și să vizitați Parcul Natural Văcărești!
