Acasă Politic Reforma sistemului de pensii

Reforma sistemului de pensii

DISTRIBUIȚI

 159890 – 03062021 –  

Creșterea vârstei de pensionare va fi voluntară

Va fi propusă o nouă formulă de indexare a pensiilor și va fi modificată pensionarea anticipată

Toate pensiile vor fi recalculate

Vor fi corectate inechitățile din pensile de serviciu și cele speciale

Guvernul a prezentat în Planul Național de Redresare și Reziliență, trimis oficial luni la Bruxelles, reforma sistemului de pensii din România, precum și pașii care urmează să fie parcurși. Potrivit documentului transmis Comisiei Europene, creșterea vârstei de pensionare va fi voluntară, va fi propusă o nouă formulă de indexare a pensiilor și va fi modificată pensionarea anticipată. Astfel, vor putea ieși la pensie cei care au realizat un stagiu complet de cotizare de 43 de ani, cu cel mult 5 ani înainte de vârsta standard de pensionare. Legea ar urma să intre în vigoare la finalul anului 2023. Noua lege a pensiilor ar urma să fie finalizată la nivelul guvernului în prima parte a anului viitor, urmând ca mai apoi să fie trimisă în Parlament. Potrivit documentului integrat în Planul Național de Redresare și Reziliență, legea va înlocui „toate prevederile negative” din legile anterioare.

„Sistemul de pensii va fi reformat, refăcut și pus pe baze solide. În fiecare an sume tot mai mari sunt transferate de la bugetul de stat la bugetul de pensii: 2,5 miliarde lei în 2019 – 12,4 miliarde lei în 2026. Soluții există, dar refuzăm să avem un dialog onest cu românii și nu facem decât să accentuăm dezechilibrele pe seama viitorului copiilor noștri. Trebuie să avem curajul să le spunem părinților noștri că ceva trebuie să se schimbe. Reforma sistemului de pensii pe care ne-o asumăm prin PNRR înseamnă soluții de redresare treptate, responsabile, astfel încât investițiile masive din PNRR în autostrăzi, în păduri noi plantate, în reducerea abandonului școlar și toate celelalte, astfel încât toate aceste investiții să nu fie apoi risipite în sisteme dezechilibrate. Creșterea pensiilor părinților noștri nu va mai sta în pixul vreunui ministru, nu ne vom mai fura căciula unii altora, pensiile vor crește predictibil conform unei formule bazate pe creșterea economică. Vom reajusta pensiile speciale și măririle viitoare vor avantaja pensiile mai mici, astfel încât să nu mai existe nedreptățile flagrante pe care le avem în prezent între pensionari”, scrie ministrul Cristian Ghinea, în preambulul Planului Național de Redresare și Reziliență.

Ce s-a angajat Guvernul să facă referitor la pensii:

transmiterea către Parlament a noii legi privind sistemul de pensii, înlocuind toate prevederile negative ale Legii nr. 127/2019 (inclusiv cele referitoarea la perioada fixă de contributivitate de 25 ani), si propunând o nouă formulă de indexare bazată pe numărul de puncte realizat de fiecare beneficiar potrivit principiului contributivității care să asigure sustenabilitate fiscală și să nu mai permită creșteri ad-hoc.

eliminarea indicelui de corecție.

creșterea mai rapidă a pensiilor mici cu menținerea anvelopei totale în raport cu PIB, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu și lung să nu indice un risc ridicat,

modificarea pensionării anticipate.

stimularea continuării vieții active și creșterea voluntară a vârstei de pensionare și asigurând sustenabilitatea fiscală a Pilonului II printr-o creștere a contribuțiilor în linie cu prevederile Strategiei Fiscal-Bugetare.

ministerul muncii va finaliza legea în prima parte a anului 2022 și o va trimite în Parlament.

aprobarea de către Parlament a noului cadru legislativ (eventualele modificări aduse proiectului de lege inițial de către Parlament care ar duce la creșterea cheltuielilor cu pensiile în raport cu PIB-ul vor fi compensate de Guvern cu măsuri concrete de a crește veniturile bugetare pentru a acomoda aceste creșteri). – Q4 2023.

toate dosarele de pensii recalculate – Q4 2022.

aprobarea de către Parlament a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale – Q4 2022.

aprobarea legislației necesare pentru asigurarea sustenabilității Pilonul 2 pensii – Q1 2022.

Ministrul Cristian Ghinea a explicat că Guvernul și-a asumat menținerea unui stagiu de cotizare complet de 35 de ani.

„În acest moment stagiul complet de cotizare este de 35 de ani. Comisia Europeană a atras atenția că intrarea în vigoare a stagiului de 25 de ani aruncă în aer sistemul de pensii. A fost o schimbare economică facută din burtă de PSD. Ideea de a lasa stagiu la 25 de ani va însemna că mulți vor intra rapid la pensie și impactul va fi devastator. Ne-am asumat față de Comisia Europeană că nu va fi aplicată aceasta prevedere.”, a declarat miercuri Cristian Ghinea

Obiectivul general al reformei sistemului de pensii este realizarea unui nou cadru legislativ care să corecteze inechitățile din sistemul de pensii, să răspundă la Recomandările Specifice de Țară (RST) 2019 și 2020, să asigure sustenabilitatea și predictibilitatea sistemului și să respecte principiul contributivității în raport cu beneficiarii drepturilor de pensie.

Ce scrie în documentul trimis Comisiei Europene 

„Reforma presupune adoptarea unei noi legi a sistemului public de pensii simultan cu înlocuirea Legii 127/2019, inclusiv eliminând stabilirea unei perioade fixe de contributivitate de 25 de ani. Parte din prevederile legii 127/2019 vor fi analizate în vederea preluării în noua legislație a aspectelor pozitive care nu afectează sustenabilitatea sistemului de pensii publice pe termen lung.

Prin noul act normativ se dorește introducerea unei noi formule de calcul bazată pe numărul de puncte realizat de fiecare beneficiar potrivit principiului contributivitătii. Se încearcă în acest fel corectarea unei mari părți din inechitățile sistemului public de pensii prin eliminarea indicelui de corecție și a stagiului complet de cotizare diferit. Acest aspect poate fi realizat prin noua formulă de calcul a pensiei, formulă care are ca principiu de calcul produsul dintre numărul total de puncte cu valoarea unui indicator de pensie, un mecanism de indexare standard și sustenabil financiar (în locul creșterilor ad-hoc), care ar asigura predictibilitatea pe termen mediu și lung a cheltuielilor cu plata pensiilor, eliminând în acest fel toate cheltuielile aferente reprezentării intereselor statului.

Conform prevederilor noii legislații, se vor evalua toate dosarele de pensii aflate în plată, în vederea recalculării acestora. Nivelul mediu al pensiilor va crește pe seama creșterii cu precădere a pensiilor mici, menținând ponderea cheltuielilor cu pensiile în PIB, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu și lung să nu indice un risc ridicat.

Recalcularea pensiilor este o necesitate dată de inechitățile din sistem, care au făcut ca mulți pensionari să se adreseze instanțelor pentru că la muncă / contribuție similare au pensii diferite – peste 25.000 de procese în ultimii cinci ani au dus la costuri pentru stat de aprox 42 milioane lei. În prezent se află pe rol aprox. 22.000 de dosare. Se estimează că, în cazul de neintervenție, în următorii ani vor fi declanșate aprox. 50.000 de litigii. Această problemă e în curs de agravare și poate fi rezolvată doar printr-o acțiune curajoasă și asumată de recalculare a tuturor dosarelor, pentru a rezolva cauza problemei.

Creșterea pensiilor mici (și nu numai) prin valorificarea veniturilor brute realizate până la data de 01.04.2001 pentru care s-au calculat contribuții de asigurări sociale în vederea atingerii obiectivului asumat de a putea plăti o pensie decentă celor cărora aceste venituri nu le-au fost luate în calcul la momentul stabilirii cuantumului pensiei.

Sunt preconizate o serie de masuri pentru stimularea rămânerii in activitate, fiind in dezbatere publică un proiect de act normativ ce vizează creșterea vârstei standard de pensionare, facultative, la 70 de ani, se urmărește in acest fel și egalizarea vârstei standard de pensionare intre genuri.

Contribuțiile la Pilonul II (în prezent 3,75%) vor crește în linie cu prevederile Strategiei FiscalBugetare pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii. Se asigură astfel recomandarea specifică de țară privind sustenabilitatea Pilonului II de pensii.

Principalele aspecte urmărite vizează:

1) Asigurarea unui sistem de pensii sustenabil din punct de vedere financiar prin includerea în noua legislație a unui mecanism de indexare a pensiilor clar și corelat cu realitățile economice. Noul mecanism va avea la bază indicatori reali și predictibili, care să genereze încredere în sistem concomitent cu asigurarea unei predictibilități reale a evoluției pensiilor publice.

2) Cheltuielile cu pensiile se vor concentra pe creșterea mai mare a pensiilor mici și se vor menține ca pondere în valoare totală a PIB-ului, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu și lung să nu indice un risc ridicat.

3) Întărirea principiului contributivității astfel încât cuantumul pensiei să reflecte activitatea profesională și contribuția la sistemul public de pensii, în raport de veniturile realizate de asigurat.

4) Asigurarea recalculării, conform noului cadru legal, a aproximativ 5 milioane de dosare de pensii, din format electronic şi/sau letric existente la nivelul caselor teritoriale de pensii.

5) Digitalizarea CNPP și a structurilor teritoriale pentru automatizarea și simplificarea interacțiunii digitale cu beneficiarii, dar și pentru creșterea ritmului de procesare a solicitărilor în vederea îmbunătățirii serviciilor oferite.

6) Digitalizarea funcționării sistemului de pensii private și diversificarea investițiilor din pilonul II de pensii.

Stagiul de cotizare, pensia anticipată și pensia minimă

Definiția stagiului de cotizare se regăsește în actuala legislație privind sistemul public de pensii și va fi preluată ca atare și în noua propunere de lege.

– Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați

– Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați

Pentru diverse categorii profesionale există excepții de la regula stagiului complet de cotizare, ce vor fi analizate în perspectiva preluării acestora în noua legislație.

În noul act normativ, se are în vedere modificarea categoriei de pensie anticipată, iar persoanele care au realizat cel puțin 8 ani peste stagiul complet de cotizare pot solicita pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard, cu cel mult 5 ani. Acest tip de pensie este reglementat și de legislația europeană, acordat ca o recompensă pentru persoanele care au contribuit o perioadă mult mai mare la sistemul de pensii decât perioada de contribuție prevăzută de lege.

Totodată, prin prevederile propuse de noua lege se va avea în vedere renunțarea la indicele de corecție, care a contribuit la adâncirea inechităților din sistem, iar perioadele asimilate, precum stagiu militar, studii universitare, concedii pentru creșterea copiilor, vor fi păstrate și valorificate la calculul pensiilor de limita de vârsta și invaliditate.

În urma recalculării tuturor dosarelor, nivelul mediu al pensiilor va crește pe seama creșterii cu precădere a pensiilor mici, menținând însă ponderea cheltuielilor cu pensiile în PIB, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu și lung să nu indice un risc ridicat. Acest lucru este de natură a evita vulnerabilizarea sistemului și afectarea suplimentară a sustenabilității acestuia. Nivelul cheltuielilor cu pensii în raport cu PIB va fi monitorizat printr-un instrument dedicat.

Noul sistem de pensii va prevedea plata unei pensii minime, a cărei valoare va fi raportată la salariul minim brut pe economie, pentru persoanele cu stagiu minim de cotizare satisfăcut.

Parametrii concreți ai pensiei minime vor fi definitivați în faza elaborării propunerii de politică publică, având în vedere sustenabilitatea financiară a sistemului și nevoia menținerii pensionarilor peste pragul de sărăcie. Acordarea pensiei minime va fi condiționată de testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure sau familiei.

Reforma sistemului de pensii va viza și capacitatea Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) și a Ministerului Finanțelor Publice (MFP) de a realiza analize econometrice și prognoze ale veniturilor și cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat. În acest scop, vor fi realizate acțiuni pe mai multe planuri: asigurarea bazei de date statistice (prin digitizarea dosarelor de pensii), crearea și dotarea cu personal și echipamente a unui compartiment de analiză econometrică în CNPP și instruirea personalului de specialitate al CNPP și al MFP.

Pensiile speciale

În prezent, pe lângă sistemul public de pensii, există sistemul pensiilor ocupaționale aplicat în sectoarele de apărare și ordine publică și sistemul de pensii de serviciu. Acesta din urmă este reglementat prin acte normative individuale cu caracter special, aplicabil pentru 6 categorii: corpul diplomatic și consular, funcționarii publici parlamentari, personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă, procurori și judecători, personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor și beneficiari ai Curții de Conturi.

În ceea ce privește problematica pensiilor de serviciu și speciale, acestea vor fi reformate pe baza unor soluții care să vizeze corectarea inechităților dintre beneficiarii acestor categorii de pensii și beneficiarii din sistemul public de pensii din punct de vedere al aspectului cotributivității, luând în considerare și jurisprudența Curții Constituționale”.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.