163228 – 26012022 – Judecătorii Curții Constituționale din România au respins, miercuri, sesizarea USR privind revocarea Ancăi Dragu din funcţia de preşedinte al Senatului.
Curtea Constituțională a anunțat miercuri că „în cadrul controlului hotărârilor Parlamentului, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, sesizarea formulată de Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România din Senat și a constatat că este constituțională Hotărârea Senatului nr.131/2021 pentru revocarea din funcția de președinte al Senatului a doamnei senator Anca Dana Dragu”, scrie Agerpres.
Motivele de neconstituţionalitate invocate de USR sunt încălcarea art. 64 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit căruia preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor sunt aleşi pe durata mandatului forurilor legislative.
USR a susţinut că, în condiţiile în care propunerea de revocare formulată de grupurile parlamentare PNL, PSD şi UDMR este întemeiată exclusiv pe argumentul existenţei unei noi majorităţi, fără a fi indicat niciun motiv de încălcare a Regulamentului sau a Constituţiei, Hotărârea Senatului 131 din 23 noiembrie 2021 este neconstituţională, fiind încălcate prevederile art. 64 alin. (2) din Constituţie, prin raportare la concluziile deciziei CCR 467/2016.
Alte motive invocate au fost încălcarea principiului supremaţiei legii şi a principiului constituţional al configuraţiei politice a Camerelor Parlamentului.
USR a mai susţinut că Parlamentul a modificat natura mandatului, încălcând art. 2 din Constituţie, care interzice ca un grup de persoane să exercite suveranitatea naţională în nume propriu.
USR zice că decizia de astăzi întărește necesitatea reformării CCR
Decizia CCR de astăzi, cu privire la sesizarea depusă de USR ca urmare a revocării Ancăi Dragu din funcția de președinte al Senatului, arată că actuala Curte Constituțională, extrem de politizată, este atât de implicată în jocul majorității PSD-PNL încât își infirmă jurisprudența anterioară. Totodată, decizia de astăzi întărește necesitatea reformării CCR. „Decizia de astăzi se bate cap în cap cu alte decizii mai vechi ale Curții Constituționale pe același subiect. Asta arată că avem nevoie de o reformă a instanței constituționale din România, mult prea politizată prin modul de numire și acțiune a judecătorilor. Avem nevoie de o Curte Constituțională care să acționeze ca un real arbitru, nu ca un apărător permanent al puterii în raport cu opoziția”, declară Dacian Cioloș, președinte USR.
Practic, prin decizia luată miercuri, Curtea Constituțională stabilește că un președinte de Cameră poate fi schimbat din funcție exclusiv după pofta majorității parlamentare conjuncturale, fără să existe fapte care să-i poată fi imputate și fără să fie necesar acordul grupului parlamentar care a făcut propunerea de numire.
În sesizarea depusă la CCR, USR a argumentat că hotărârea de revocare adoptată de Senat încălca art. 64 alin. (2) din Constituție, care stipulează că „președinții Camerelor sunt aleși pe durata mandatului Camerelor”. În text au fost invocate decizii ale CCR potrivit cărora prevederile art. 64 alin. (2) din Constituție nu pot fi interpretate în sensul că revocarea președintelui unei Camere ține doar de existența unei majorități parlamentare, conjuncturale sau nu, ci, dimpotrivă, revocarea reprezintă o sancțiune de ordin juridic ce trebuie afirmată și dovedită.
USR a argumentat și că hotărârea Senatului de revocare a Ancăi Dragu încălca art. 1 alin. (5) din Constituție, referitor la principiul supremației legii și a Constituției, respectiv art. 64 alin. (5), prin raportare la art. 2, art. 36 și art. 37.
De asemenea, a fost invocată în sesizare Decizia 601/2005 a CCR, în care judecătorii constituționali au arătat că excluderea configuraţiei politice a Parlamentului, așa cum a rezultat ea, prin voinţa cetăţenilor, cu ocazia alegerilor pentru organul reprezentativ suprem, şi substituirea ei cu o majoritate conjuncturală, rezultată din dinamica compunerii şi recompunerii forţelor politice în Parlament în funcţie de factori neavuţi în vedere de electorat, încalcă litera şi spiritul Constituţiei şi deschide calea instabilităţii activităţii parlamentare.
