163776 – 052032022 – Președintele Klaus Iohannis a vizitat sâmbătă tabăra organizată la Siret pentru primirea refugiaților de război din Ucraina, context în care a făcut o serie de aprecieri în legătură cu demersurile României pentru sprijinirea celor care trec granița României venind din Ucraina:
”Până să ajung la câteva impresii din această tabără, dați-mi voie să vă spun că această situație, acest război neprovocat, nejustificat, pornit de Rusia împotriva Ucrainei a generat o catastrofă umanitară (…) care a făcut sute de mii de ucraineni să-și abandoneze casele, să se refugieze și mulți dintre ei ajung și la noi, în România, unde sunt bine (…) foarte bine primiți”, a declarat președintele.
”Oamenii care sunt refugiați din fața războiului sunt în situații disperate. Foarte mulți dintre ei au venit fără nimic și noi oferim tot ce se poate oferi unor persoane care sunt în această situație. La nevoie, primesc hrană, primesc îmbrăcăminte, primesc transport de la vamă până la tabără, aici li se întocmesc – celor care nu au încă actele corespunzătoare – li se întocmesc actele. Este o situație pe care nu și-a dorit-o niciun ucrainean și niciun român, dar noi suntem foarte hotărâți să facem față aici, în România, așa cum trebuie acestei situații”, a mai spus președintele.
Iohannis a mulțumit deopotrivă tuturor celor care s-au implicat în gestionarea crizei – oameni obișnuiți, organizații umanitare, autorități, subliniind că nicio persoană care solicită ajutorul României nu va fi refuzată, ba mai mult, există discuții și pentru sprijinirea Republicii Moldova în gestionarea fluxurilor de refugiați.
”După evaluarea noastră, această situație va continua destul de mult, iar complicațiile se vor agrava. Noi credem că această catastrofă umanitară se va extinde, va fi nevoie de foarte multe ajutoare și aici, dar și în Ucraina. Pentru a veni în sprijinul celor care rămân în Ucraina, am decis să amenajăm aici, în județul Suceava, lângă aeroport, un centru logistic pentru ajutor umanitar, un centru logistic european. Acest centru logistic – sau un hub, cum se numește în ziua de astăzi- va funcționa sub umbrela protecției civile europene, RescEU. Va colecta ajutoare umanitare din toată Europa, de la toate organizațiile internaționale interesate și va duce aceste ajutoare în Ucraina și, dacă este nevoie, le va duce și în Republica Moldova”, a explicat președintele, subliniind că autoritățile lucrează pentru rezolvarea tuturor situațiilor care apar, atât cât va fi nevoie, atât vom face, pentru a ameliora din suferința refugiaților și a celor care rămân în Ucraina în situații complicate.
Întrebat ce va face România dacă agresiunea militară a Federației Rusa va depăși teritoriul Ucrainei, și următoarea țintă ar fi Republica Moldova, unde sunt peste 1 milion de cetățeni români, Klaus Iohannis a spus că se pornește de la premisa că ”acest conflict nu se va extinde, NATO nu va fi implicată în acest conflict militar și nici România nu va fi implicată în acest conflict”, rolul României fiind cel de hub umanitar prin intermediul căruia, la nevoie, va fi sprijintă și Republica Moldova, dar ”nu avem acum date care să arate un scenariu că Moldova ar fi amenințată”.
Întrebat dacă există vreun pericol pentru România în acest moment, Klaus Iohannis a spus că ”nu calculăm acum un scenariu în care România să fie implicată în conflict sau să fie amenințată. Eu pot să spun un lucru simplu: aici, în România, suntem acasă, asta este țara noastră și aici rămânem!”
În ceea ce privește o posibilă implicare a României pentru fluidizarea situației de la vama ucraineană, Klaus Iohannis a subiniat că ”administrativ, nu putem să intervenim în Ucraina. (..) Preluăm oamenii care vin la noi și ne ocupăm de ei, dar există comunicare și au fost situații în care persoane care au avut nevoie de o intervenție urgentă au fost ajutate să treacă mai repede. Însă formalitățile din ieșire din Ucraina sunt formalități de care se ocupă autoritățile din Ucraina”.
Klaus Iohannis a mai explicat că, în paralel, România pregătește școli și grădinițe pentru copii refugiați, cazare pentru refugiați, eventual vor fi ajutați să găsească locuri de muncă dacă vor rămâne pentru mai mult timp în România.
În legătură cu riscul extinderii războiului și în alte zone din Europa, președintele Iohannis a reafirmat că în acest moment nu există indicii pentru un alt scenariu, dar ”trebuie să facem tot ce trebuie pentru a ne proteja și a asigura o defensivă pentru statele noastre. Și, în acest sens, da, este de dorit și este destul de probabil să vină forțe din NATO mai aproape de Flancul Estic. (…) există planuri să vină și forțe suplimentare, dar (…) ne pregătim să ne apărăm, nu intenționăm să trecem în altă parte”, arătând încă o dată că ”NATO nu se poate implica militar într-un conflict într-un stat care nu este membru NATO”, dar (…) facem tot ce putem – intervenim cu ajutoare umanitare, ajutăm refugiații (…) și vom face acest lucru în continuare și pentru cei care rămân în Ucraina. De aceea amenajăm un centru logistic european pentru sprijin umanitar”.
Comitetul Naționale pentru Situații de Urgență a decis astăzi că DSU este instituția care are sarcina de a operaționaliza HUB-ul umanitar pe teritoriul României pentru gestionarea ajutoarelor umanitare destinate populației afectate din zonele de conflict din Ucraina.
Acordurile de grant și înaintarea cererilor de finanțare vor fi făcute de DSU prin IGSU, ca autoritate responsabilă în relația cu Direcția Generală Protecţie Civilă şi Operaţiuni Umanitare Europene – DGECHO.
De asemenea, tot prin IGSU se vor derula toate operațiunile necesare prin mecanismul european de protecție civilă în baza acordurilor cu Comisia Europeană.
