Acasă Life 31 mai, Ziua mondială fără tutun

31 mai, Ziua mondială fără tutun

DISTRIBUIȚI

 165040 – 31052022 – Peste 8 milioane de oameni mor anual în urma consumului de tutun și se estimează că acest număr va crește. Este un bun moment pentru fumători să reconsidere motivele pentru care recurg la acest viciu şi să încerce să renunţe la el. Din cei 1,3 miliarde de fumători la nivel global, 60% și-au exprimat dorința de a renunța, dar doar 30% au acces la instrumentele care îi ajută să facă acest lucru.

OMS te ajută să renunţi la fumat

Florence este primul specialist virtual creat de OMS, care ajută oamenii să-şi stabilească un plan personalizat de renunţare la fumat. Metoda folosita este numită STAR:

* Stabileşte o zi în care să te laşi de fumat

* Transmite-le informaţia prietenilor, familiei, colegilor

* Anticipează provocările ce vor veni o dată cu încercarea de a renunţa la fumat

* Renunţă la orice produs din tutun şi elimină-le din mediul în care trăieşti sau lucrezi.

Poţi intra în legătură cu Florence video sau printr-un un mesaj aici.

Campania globală din 2022 pentru Ziua mondială fără tutun este „Tutunul: Amenințare pentru mediul înconjurător.” Campania are ca scop creșterea gradului de conștientizare în rândul publicului cu privire la impactul fumatului asupra mediului – de la cultivare, producție, distribuție și deșeuri.

Campania scoate în evidenţă şi efortul industriei tutunului de a-și „spăla” reputația și produsele prin promovarea lor ca fiind ecologice.

Cu o contribuție anuală de gaze cu efect de seră de 84.000.000 de tone, industria tutunului contribuie la schimbările climatice.

Aproximativ 3,5 milioane de hectare de teren sunt distruse pentru cultivarea tutunului în fiecare an. Cultivarea tutunului contribuie la defrișare, în special în țările în curs de dezvoltare, unde se concentrează 90% din întreaga producție de tutun. Defrișările pentru plantațiile de tutun duc la degradarea solului.

„Efectele fumatului asupra mediului adaugă o presiune inutilă asupra resurselor deja limitate ale planetei noastre și ecosistemelor fragile. Acest lucru este deosebit de periculos pentru țările în curs de dezvoltare, deoarece acolo are loc cea mai mare parte a producției de tutun.” spune dr. Ruediger Krech, director pentru promovarea sănătății, „Cu fiecare țigară pe care o fumați, ardeți literalmente resurse acolo unde sunt deja puţine, ardeți resurse acolo unde de ele depinde însăși existența noastră.”

Fumul contribuie la nivelul mai ridicat de poluare a aerului și conține trei tipuri de gaze cu efect de seră.

Cultivarea, fabricarea și utilizarea tutunului ne otrăvește apa, solul, plajele și străzile orașului cu substanțe chimice, deșeuri toxice, mucuri de țigară, inclusiv microplastic și deșeuri de țigări electronice. 600.000.000 de copaci sunt folosiţi anual la fabricarea ţigărilor.

  • 84.000.000 de tone de emisii de CO2 sunt eliberate în aer.
  • 22.000.000.000 de tone de apă sunt folosite la fabricarea ţigărilor.
  • Tutunul ucide până la jumătate dintre fumători.
  • Tutunul ucide peste 8 milioane de oameni în fiecare an. Peste 7 milioane dintre aceste decese sunt rezultatul consumului direct de tutun, în timp ce aproximativ 1,2 milioane sunt rezultatul expunerii nefumătorilor la fumatul pasiv.
  • Peste 80% dintre cei 1,3 miliarde de consumatori de tutun din lume trăiesc în țări cu venituri mici și medii.
  • În 2020, 22,3% din populația globală fuma, 36,7% dintre bărbați și 7,8% dintre femei.

Pentru a aborda epidemia de tutun, statele membre ale OMS au adoptat Convenția-cadru pentru controlul tutunului (WHO FCTC) în 2003. În prezent, 182 de țări au ratificat acest tratat.

Măsurile OMS MPOWER sunt în conformitate cu FCTC OMS și s-a dovedit că salvează vieți și reduc costurile din cheltuielile de asistență medicală evitate.

Toate formele de tutun sunt dăunătoare și nu există un nivel sigur de expunere la tutun. Fumatul este cea mai comună formă de consum de tutun la nivel mondial. Alte produse din tutun includ tutun de pipă, diverse produse din tutun fără fum, trabucuri, tutun de rulat, bidis și kreteks.

Consumul de tutun contribuie la sărăcie prin deturnarea cheltuielilor gospodăriilor de la nevoile de bază, cum ar fi hrana și adăpostul, către tutun.

Costurile economice ale consumului de tutun sunt substanțiale și includ costuri semnificative de îngrijire a sănătății pentru tratarea bolilor cauzate de consumul de tutun, precum și capitalul uman pierdut care rezultă din morbiditatea și mortalitatea atribuită tutunului.

Țigările electronice nu te ajută să renunți la fumat

În ultimul deceniu, industria tutunului a promovat țigările electronice ca sprijin în ținerea sub control a consumului de tutun la nivel mondial. Între timp, au folosit tactici strategice de marketing pentru atragerea copiilor către aceste produse, scoțând pe piață peste 15.000 de arome atractive.

Dovezile științifice privind aportul țigărilor electronice în lupta împotriva fumatului sunt neconcludente. Trecerea de la produsele convenționale din tutun la țigările electronice nu înseamnă renunțare.

„Trebuie să ne lăsăm ghidați de știință și de dovezi științifice, nu de campaniile de marketing ale industriei tutunului – aceeași industrie care s-a angajat în campanii mincinoase pentru a-și vinde produsele care au ucis sute de milioane de oameni”, a declarat directorul general al OMS, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus. „Țigările electronice generează substanțe chimice toxice, care au efecte nocive asupra sănătății, cum ar fi bolile cardiovasculare și tulburările pulmonare.”sursa:stiri.tvr.ro

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.