Acasă Social În România, unul din zece copii nou-născuți are o mamă copil

În România, unul din zece copii nou-născuți are o mamă copil

Inițiativă pentru reinserția mamelor minore în sistemul educațional și reintegrare socială

DISTRIBUIȚI

 166464 – 21092022  – Deputatele USR, Monica-Elena Berescu și Oana Țoiu, au depus un proiect de lege pentru protejarea mamelor minore. Mamele adolescente sunt unul dintre grupurile vulnerabile care nu beneficiază de protecții legislative adecvate, măsuri de reintegrare socială în cazul abandonului școlar, sprijin în continuarea școlii și prevenirea sarcinii la adolescență.

Proiectul de lege propune introducerea unui Registru Național al Mamelor Minore (B565/2022), prin care statul să creeze o bază de date cu adolescentele aflate în situație de risc/însărcinate, care să reflecte în detaliu situația la nivel național, regional și local.

Suplimentar se introduce obligativitatea statului de a oferi posibilitatea cursurilor online într-un program dedicat reintegrării mamelor minore în sistemul educațional, valabil pentru clasele V – XII. Programul, organizat cu participare online, va funcționa ca alternativă pentru cursurile de zi. Ministerul Educației va avea responsabilitatea asigurării tabletelor, programelor software și a conexiunilor la internet necesare pentru derularea programului pentru fiecare dintre mamele adolescente. Prezența și rezultatele vor fi echivalate cu cele de la cursurile la zi.

România este pe primul loc în Uniunea Europeană cu cel mai mare număr de mame minore la categoriile de vârste 10 -14 ani și 15-19 ani. Aproape 19% din totalul mamelor minore la nivel european proveneau din ţara noastră în 2019,  potrivit Eurostat. În 2021, peste 19.500 de fete între 10 și 19 ani au născut.

Sarcina în adolescență prezintă o provocare deosebită pentru serviciile de sănătate, serviciile sociale, școlile, familiile și în special pentru viitoarea mamă. Minora se supune unui risc deosebit, atât din punct de vedere medical, cât și din punct de vedere școlar și social. Sarcina în timpul adolescenței implică costuri sociale și economice extrem de mari. Iar mama minoră nu are nicio sursă de venituri directe, 9 din 10 având doar alocația ca sursă proprie de venit.

Părăsirea timpurie a școlii din cauza sarcinii și a nașterii unui copil împiedică finalizarea unor cicluri educaționale, ceea ce face aproape imposibilă găsirea unui loc de muncă mai târziu. Șomajul și sărăcia determinate de lipsurile materiale vor afecta mamele adolescente  și copiii lor. 83% dintre mamele minore abandonează școala, potrivit Organizației Salvați Copiii.

Cercetările arată că fenomenul este ciclic, reproducându-se în cadrul aceleiași familii, de la o generație la alta, cu instabilitate economică, socială și sanitară. Vârsta medie este de 16 ani la nașterea primului copil, în cazul mamelor adolescente din zonele rurale defavorizate din România, și de 18 ani la al doilea copil.

Este nevoie de o abordare multidimensională, sensibilizarea comunităţii asupra nevoilor specifice în domeniu şi asigurarea unor servicii adaptate profilului psihologic şi emoţional al acestora. De asemenea, e necesară dezvoltarea unor reţele interinstituţionale de colaborare, cu definirea clară a rolurilor şi a responsabilităţilor. Astfel, dorim să punem bazele unei reţele de comunicare şi colaborare în domeniu introducând un sistem centralizat de date, un registru pentru mamele minore.

Multe adolescente însărcinate intră în contact cu sistemul de sănătate pentru prima dată în momentul nașterii copilului.

„Statul se uită de ani buni cum numărul acestor copile care au, la rândul lor, copii, a crescut atât de mult, încât România a ajuns să fie pe primul loc în UE la numărul de mame minore, totul fără a lua măsuri în mod concret și fără a crea soluții pentru a preveni sarcinile la adolescente sau a le sprijini în mod real pe aceste tinere să-și crească copiii, să se întoarcă la școală, ca mai apoi să aibă o profesie.

 Este de datoria noastră, ca societate, să le ajutăm pe aceste fete. Crearea unei baze de date la nivel național a adolescentelor aflate în situație de risc/însărcinate este primul pas în coordonarea colectării datelor între sectoare și a utilizării acestora la nivel național, județean și local. Odată creată baza de date, va fi ușor de identificat adolescenta cu risc de sarcină, vârsta mamei adolescente, vârsta tatălui (când este declarată), locul de origine, dacă este la prima sarcina sau are sarcini multiple, dacă a fost un abuz sau nu, starea de sănătate a bebelușului și a mamei etc. De asemenea, baza de date va include posibilitatea de alertare a diferitelor categorii de profesioniști, conform ghidurilor de colaborare în echipa interdisciplinară ce vor fi definite. Totodată, este extrem de important ca aceste fete să se întoarcă la școală, să nu fie marginalizate și să poată integra rolul de mama cu educația, de aceea în proiect este prevăzută și posibilitatea cursurilor online, fiind în obligația Ministerului Educației să asigure infrastructura necesară. Este important ca, odată devenite mame, aceste fete să își continue educația în așa fel încât să poată să devină parte activă a acestei societăți și să întrerupă ciclul de sărăcie la care sunt condamnate acum alături de bebelușii lor”, explică Monica Berescu, deputată USR și coinițiator al legii.

„Acasă la noi, în România, unul din fiecare zece copii nou-născuți are o mamă copil. Noi propunem câteva lucruri simple, dar importante: să acceptăm că au nevoie de sprijin pentru a nu ajunge la marginea societății, să poată avea acces la școală online, dacă aleg asta, cât își alăptează bebelușul acasă, să fie transferate între asistenții sociali și nu uitate atunci când schimbă județul ca să evite rușinea publică, să fie protejate și în siguranță, să asigurăm prevenția necesară ca să nu mai avem copii care nasc copii. Situația lor este de vulnerabilitate extremă. Mai mult de jumătate nu au acces la apă curentă, pentru aproape toate unica sursă de venit este alocația și locuiesc în gospodării  de 5 persoane în două camere. Invităm profesioniștii din domeniu la o discuție onestă din care să creștem și să construim soluțiile pentru ele aduse în Parlament din practica de pe teren și cea internațională.

Știm din ultima cercetare a organizației Salvați Copiii că doar în unul din cinci cazuri tatăl este și el minor, de aceea este necesară și o limită mai clară între abuz și consimțământ. Legea depusă astăzi face parte din pachetul de legi împreună pentru fete alături de propunerea de lege pentru introducerea vârstei consimțământului, legea accesului la produse de igienă sanitară feminină în școli pentru fetele care nu și le permit și legea care permite victimelor violenței domestice dreptul la locuire”, a declarat Oana Țoiu, deputat USR, coinițiator, președintă a Comisiei pentru tineret.

Proiectul de lege pentru înființarea programului național de sprijin și registrului mamelor minore a fost înregistrat la Senat, fiind inițiată transparența decizională. Mamele minore au fost lipsite de atenția guvernării deși sunt ani de zile de când România are evident o provocare mult mai mare decât celelalte state UE, dar sunt profesioniști implicați în prevenție, în consiliere și asistență și vom organiza în perioada de transparență consultări în sistem hibrid. Cei interesați sunt rugați să scrie la email: monica.berescu@cdep.ro și oana.toiu@cdep.ro până pe 30 septembrie 2022.

Proiectul de lege este coinițiat de deputatele USR, Monica-Elena Berescu și Oana Țoiu, după consultări prealabile cu societatea civilă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.