168959 – 25052023 – În cadrul pachetului de primăvară al semestrului european 2023, Comisia Europeană a prezentat statelor membre orientări care să asigure competitivitatea și prosperitatea, în contextul mediului geopolitic dificil. Concluzia este că este necesară integrarea productivității cu echitatea și stabilitatea macroeconomică, într-un mediu durabil.
În contextul mondial dificil, economia europeană trebuie să continue să fie rezilient.
Creșterea moderată în primul trimestru al anului 2023 a economiei europene a fost susținută de scăderea prețurilor la energie, reducerea constrângerilor legate de aprovizionare și piața forței de muncă, ceea ce a eliminat îngrijorările legate de recesiune. În același timp, deși inflația continuă să scadă, inflația de bază s-a consolidat, ceea ce a determinat înăsprirea în continuare a condițiilor financiare.
Potrivit previziunilor economice din primăvara anului 2023, economia UE va crește cu 1% în 2023 și cu 1,7% în 2024. Inflația în UE este estimată la 6,7% în 2023 și la 3,1% în 2024.
Creșterea ocupării forței de muncă este estimată la 0,5% în acest an, după care ar urma să scadă la 0,4 % în 2024. Se preconizează că rata șomajului va rămâne cu puțin peste 6%.
Mecanismul de redresare și reziliență – aflat în centrul planului de redresare NextGeneration pentru Europa în valoare de 800 de miliarde EUR – accelerează tranziția verde și digitală. Semestrul european integrează punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență și a programelor politicii de coeziune într-un mod complementar și oferă statelor membre orientări de politică privind principalele provocări economice și sociale.
Cu toate planurile naționale de redresare și reziliență întocmite și cu 24 de cereri de plată prelucrate până în prezent, Comisia a efectuat plăți de peste 152 de miliarde euro în cadrul mecanismului pentru punerea în aplicare cu succes a principalelor reforme și investiții. Statele membre ar trebui să continue ritmul implementării PNRR și să treacă la implementarea rapidă a politicilor de coeziune, continuând decarbonizarea economiei, să abordeze deficitul de forță de muncă și neconcordanța de competențe, să sprijine crearea de locuri de muncă de calitate, să intensifice cercetarea și inovarea și să creeze condițiile pentru asigurarea prosperității, competitivității, echității și rezilienței UE pe termen lung.
Recomandări specifice adresate statelor membre pentru a sprijini tranziția verde și cea digitală și pentru a spori competitivitatea
Rapoartele de țară pentru 2023 fac un bilanț al provocărilor socioeconomice specifice din fiecare stat membru, inclusiv al celor legate de dubla tranziție verde și digitală și de competitivitate, și prezintă măsura în care acestea sunt abordate în planurile de redresare și reziliență ale țărilor. Comisia propune recomandări specifice fiecărei țări pentru a oferi statelor membre orientări privind modalitatea de a face față principalelor provocări economice și sociale care nu sunt abordate decât parțial sau deloc în planurile lor de redresare și reziliență. Aceste recomandări vor contribui, de asemenea, la punerea în aplicare a Planului industrial din cadrul Pactului verde.
Recomandările specifice fiecărei țări sunt distribuite în patru tronsoane:
- recomandare privind politica bugetară, incluzând reformele bugetar-structurale, după caz;
- recomandare de a continua sau de a accelera implementarea PNRR, inclusiv revizuirea lor și integrarea capitolelor privind REPowerEU, ținând seama de riscurile naționale specifice, și aplicarea programelor de coeziune;
- recomandare actualizată și mai specifică privind politica energetică
- recomandare suplimentară privind provocările structurale nesoluționate și/sau nou apărute.
Orientări bugetare
Întrucât perioada în care a fost în vigoare clauza derogatorie generală s-a încheiat, Comisia furnizează din nou recomandări cuantificate și diferențiate specifice fiecărei țări privind politica bugetară.
Statele membre care și-au atins obiectivul bugetar pe termen mediu sunt invitate să mențină o poziție bugetară solidă în 2024, iar celorlalte state membre li se cere prudență, în special prin limitarea creșterii cheltuielilor primare nete finanțate la nivel național în 2024.
Toate statele membre ar trebui să mențină investițiile finanțate la nivel național și să asigure absorbția eficace a fondurilor din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și a altor fonduri ale UE, în special pentru a favoriza tranziția verde și cea digitală.
Toate statele membre ar trebui să elimine treptat măsurile de sprijinire a energiei în vigoare până la sfârșitul anului 2023. În cazul în care noi creșteri ale prețurilor la energie ar impune adoptarea unor măsuri de sprijin, acestea ar trebui să vizeze protejarea gospodăriilor și a întreprinderilor vulnerabile, să fie realizabile din punct de vedere financiar și să mențină stimulentele pentru economisirea energiei.
Pentru perioada de după 2024, statele membre ar trebui să urmărească în continuare o strategie bugetară pe termen mediu de consolidare treptată și sustenabilă, combinată cu investiții și reforme care să favorizeze un nivel mai ridicat de creștere sustenabilă, pentru a atinge o poziție bugetară prudentă pe termen mediu.
Raportul referitor la respectarea criteriilor privind deficitul și datoria prevăzute în tratat
Comisia a întocmit un raport în care evaluează respectarea criteriilor privind deficitul și datoria prevăzute în tratat pentru 16 state membre.
Raportul constată că Belgia, Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Spania, Franța, Italia, Letonia, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia și Slovacia nu respectă criteriul privind deficitul.
Luând în considerare toți factorii relevanți, raportul constată că Franța, Italia și Finlanda nu respectă criteriul privind datoria.
Comisia va propune Consiliului lansarea, în primăvara anului 2024, a unor proceduri de deficit excesiv bazate pe deficit, ținând cont de datele privind execuția bugetară pentru 2023.
Abordarea dezechilibrelor macroeconomice
Comisia a evaluat existența unor dezechilibre macroeconomice în cazul a 17 state membre selectate pentru bilanțuri aprofundate în Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2023:
Cipru se confruntă cu dezechilibre, după ce s-a confruntat cu dezechilibre excesive până în 2022, având în vedere că vulnerabilitățile legate de datoria privată, publică și externă s-au redus în ansamblu, dar rămân un motiv de îngrijorare.
Ungaria se confruntă cu dezechilibre. Riscurile prezintă o tendință descrescătoare, iar dezechilibrele pot deveni excesive în viitor dacă nu se iau de urgență măsuri de politică.
Germania, Spania, Franța, Țările de Jos, Portugalia, România și Suedia se confruntă în continuare cu dezechilibre.
În rândul țărilor afectate de dezechilibre macroeconomice, riscurile din România prezintă o tendință descrescătoare, iar dezechilibrele pot deveni excesive în viitor dacă nu se iau de urgență măsuri de politică. Pe de altă parte, vulnerabilitățile se reduc în Germania, Spania, Franța și Portugalia.
Grecia și Italia continuă să se confrunte cu dezechilibre excesive, dar vulnerabilitățile lor par să se reducă.
S-a constatat că Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Luxemburg și Slovacia nu se confruntă cu dezechilibre, vulnerabilitățile părând să fie, în general, limitate.
Rapoarte privind supravegherea ulterioară aplicării programului
Supravegherea ulterioară aplicării programului evaluează situația economică, bugetară și financiară a statelor membre care au beneficiat de programe de asistență financiară din perspectiva capacității lor de rambursare. Rapoartele privind supravegherea ulterioară aplicării programului pentru Irlanda, Grecia, Spania, Cipru și Portugalia concluzionează că toate cele cinci state membre își păstrează capacitatea de a-și rambursa datoria.
Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă
Comisia propune orientări pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre în 2023. Orientările actuale, adoptate în noiembrie 2022, reflectă deja mediul post-COVID și războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Comisia propune ca actualele orientări pentru politicile de ocupare a forței de muncă să continue și în 2023.
În plus, orientările fac trimitere la inițiative politice recente și la Anul european al competențelor. Comisia subliniază importanța monitorizării progreselor înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor principale ale UE pentru 2030 și a contribuției la obiectivele naționale în domeniul locurilor de muncă, al competențelor și al reducerii sărăciei.
În ceea ce privește creșterea economică a României, se așteaptă ca ritmul să fie mai lent, iar PIB-ul real să crească cu aproximativ 3-3,5% în 2023 și 2024. Se preconizează că activitatea va fi susținută de investiții.
Disparitățile regionale rămân ridicate, în principal din cauza diferențelor de productivitate a muncii între regiuni. În 2021, productivitatea a fost sub media UE (la 86%) și a variat considerabil între regiuni, de la 162% din media UE în regiunea București-Ilfov la 51% în Nord-Est. Se remarcă și că regiunile mai puțin dezvoltate nu au infrastructură de transport sau muncitori calificați și sunt puternic afectate de depopulare.
Nivelurile inegalității veniturilor și riscul de sărăcie și excluziune socială rămân printre cele mai ridicate din UE.
