Acasă Externe Rishi Sunak și Georgia Meloni, strategii pentru combaterea migrației

Rishi Sunak și Georgia Meloni, strategii pentru combaterea migrației

DISTRIBUIȚI

 167827 – 18122023 – Fenomenul imigrației riscă să sufoce Europa, a avertizat premierul britanic la o reuniune a partidelor de centru dreapta organizată în Italia. Premierul britanic, Rishi Sunak, cancelarul german Olaf Scholtz, prim-ministrul albanez, Edi Rama, au participat, la invitația șefului guvernului italian, Giorgia Meloni, la o reuniune organizată de partidele de centru-dreapta dedicată în special problemelor legate de imigrația ilegală.

Rishi Sunak a avertizat că puterile ostile pot folosi acest fenomen pentru a destabiliza societățile democratice europene. Premierul britanic atenționează că, pe lângă traficanții care conduc contra cost migranții către Europa, există și unii ”inamici” care trimit oameni în mod deliberat”, pentru a destabiliza societățile europene. Sunak a mai spus că va insista pentru reforme globale ale sistemului de azil, deoarece numărul tot mai mare de refugiați ar putea depăși anumite părți din Europa. Sunak a căutat să obțină sprijinul aliaților europeni pentru a ajuta la combaterea migrației ilegale, Albania și Italia fiind considerate parteneri cheie.

Sunak a adăugat că statele trebuie să decidă cine vine și cine nu, și nu organizațiile criminale. Rishi Sunak a supraviețuit unei amenințări politice majore marți când a câștigat votul în parlament asupra unei ordonanțe de urgență privind trimiterea solicitanților de azil în Rwanda.

Potrivit unui comunicat al Downing Street, Meloni și Sunak s-au angajat să co-finanțeze un proiect de încurajare și asistență pentru întoarcerea voluntară a migranților sosiți în Tunisia în țările de origine. De asemenea, au convenit să aprofundeze cooperarea dintre Regatul Unit și Italia în materie de securitate și dezvoltare economică în Africa de Nord.

Restricțiile impuse în contextul pandemiei de coronavirus au limitat migrația, însă numerele au început să crească din nou în 2021. Creșterile recente sunt cauzate în bună măsură de războiul rus din Ucraina. Schimbările climatice ar putea avea la rândul lor un impact important în viitor.

Lacunele din sistemul de azil al UE, relevate de sosirea a peste un milion de migranți și solicitanți de azil în 2015, nu au dispărut.

În 2022 au fost înregistrate aproape un milion (965.665) de solicitări de azil în UE, cu 52,1% mai mult decât în 2021 și cel mai ridicat nivel din 2016. În momentul de vârf al crizei migrației din 2015-2016 numărul solicitanților a atins 1.221.690.

Numărul solicitanților de azil pentru prima dată în UE în 2022 a fost de 881.220, o creștere cu 64% față de anul anterior (537.355). Un solicitant de protecție internațională pentru prima dată este o persoană care a depus o cerere de azil pentru prima dată într-o anumită țară din UE. Această definiție exclude solicitanții care repetă cererea în țara respectivă.

Țările care au înregistrat cele mai mari creșteri ale solicitanților pentru prima dată în 2022 au fost Irlanda (+421,8%), Croația (+367,9%) și Austria (+181,4%). Țara care a înregistrat cei mai mulți solicitanți de azil pentru prima dată în 2022 a fost Germania, reprezentând 24,7% din numărul total al acestora în UE. Pe locurile următoare s-au aflat Franța (15,6%), Spania (13,2%) și Austria (12,1%). Cel mai mic număr de solicitanți de azil pentru prima dată a fost consemnat în Ungaria (45 de solicitanți), Slovacia (500) și Letonia (545).

Sirienii, afganii, venezuelenii și turcii au depus cele mai multe cereri de azil – împreună reprezentând aproape 40% din toți solicitanții de azil pentru prima dată. Numărul solicitanților de azil pentru prima dată din Siria a crescut de la puțin sub 100.000 în anul 2021 la 131.970. Totuși, aceștia au reprezentat 15% din total, în scădere de la 18,4% în 2021. Afganii au reprezentat 12,9% din totalul UE. Solicitanții din Venezuela și Turcia au reprezentat fiecare aproape 6%, cu 50.050 (5,7 %) și, respectiv, 49.720 (5,6 %) cereri.

Țările UE au aprobat un total de 384.245 de cereri în 2022, în creștere cu 40% față de 2021. Aproximativ 44% au primit statutul de refugiat (cu 22% mai mult față de 2021), 31% protecție subsidiară (creștere cu 48%) și 25% protecție umanitară (creștere cu 72%).

UE a lansat o Alianță Globală pentru Combaterea Traficului de Migranți și propune un cadru juridic consolidat al UE, care propune urmărirea penală eficientă a rețelelor infracționale, armonizarea pedepselor pentru infracțiunile cu circumstanțe agravante, extinderea jurisdicției, consolidarea resurselor statelor membre și îmbunătățirea colectării de date și a raportării. În special, se propune un regulament pentru a consolida rolul Europol și cooperarea inter-agenții în combaterea traficului de migranți.

Comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson, a anunțat săptămâna trecută că Uniunea Europeană s-a angajat ca în următorii doi ani să relocheze aproape 61.000 de refugiați în țările sale membre. „Din 2015, am oferit protecție pentru 175.000 de persoane prin programe de relocare și admitere umanitară”, a declarat oficialul european în cadrul unei conferințe de presă în marja Forumului Global al Refugiaților ONU de la Geneva.

Pentru 2024 și 2025, 14 state membre s-au angajat să reinstaleze și să admită din motive umanitare a peste 60.000 de persoane, de fapt aproape 61.000”, a adăugat ea, inclusiv 31.000 prin programele de relocare ale Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiați (UNHCR), fără a detalia despre ce state este vorba.

Ylva Johansson a mai remarcat că în ultimii trei ani țările membre UE au acordat protecție pentru aproximativ un milion de persoane, ceea ce înseamnă că „UE găzduiește astăzi 20% dintre refugiații lumii”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.