174503 – 12022025 – După două mandate succesive și o prelungire de 50 de zile stabilită de Curtea Constituțională, președintele Klaus Iohannis a plecat de la Palatul Cotroceni în data de 12 februarie 2025, în urma demisiei anunțată cu două zile înainte, predând interimatul lui Ilie Bolojan. Președintele Senatului și-a delegat atribuțiile lui Mircea Abrudean, viceperedinte al Senatului, iar din PNL s-a suspendat din funcția de președinte interimar, lăsându-i locul prim-vicepreședintelui Cătălin Predoiu.
După scurta ceremonie de pe Platoul Marinescu de la Palatul Cotroceni, ultimele cuvinte ale lui Iohannis au fost adresate reprezentanților presei: ”Dumnezeu să binecuvânteze România”.
În timpul ceremoniei, președintele Iohannis a fost extrem de emoționat.
În cele aproximativ trei luni de interimat, Ilie Bolojan are toate prerogativele unui șef de stat, dar nu poate adresa mesaje Parlamentului, nu poate dizolva Parlamentul și nu poate organiza referendumuri pe teme de interes național.
Chiar dacă nu a fost un președinte comunicativ, Klaus Iohannis a menținut drumul european al țării, a întărit parteneriatul strategic cu SUA, întâlnindu-se de două ori cu președintele Donald Trump (în primul mandat al acestuia) și o dată cu președintele Joe Biden, a ghidat țara prin pandemia de COVID-19, criză economică și a menținut traiectoria alături de aliații din NATO și UE, având în vedere războiul din Ucraina.
A dezvoltat, de asemenea, parteneriatul strategic cu Marea Britanie, prințul Charles, ulterior Regele Charles III, fiind primit de mai multe ori la Cotroceni.
România a încheia alte parteneriate sttrategice cu Bulgaria, Japonia și Grecia.
Printre cei care au vizitat oficial România au fost președinții Franței, Germaniei, Ungariei, Papa Francisc și vicepreședintele SUA Kamala Harris.
În afară de vizitele curente la Bruxelles și Strasboug, președintele Iohannis a consolidat relațiile României cu țări din Asia, America de sud și Africa.
Nu trebuie trecut cu vederea că în 2014, la începutul primului mandat al lui Klaus Iohannis, salariul mediu era în jur de 1.800 lei (350 de euro) pentru ca la finalul celor două mandate să depășească 5.300 lei (peste 1.000 de euro), iar PIB-ul țării a crescut de la 170 de miliarde de euro la peste 350 de miliarde de euro. A crescut însă, foarte mult, datoria publică a țării.
Proiectul de suflet al președintelui Iohannis a fost ”România Educată”, care se desfășoară și în prezent și ale cărui rezultate nu le putem cuantifica acum, fiind un demers de lungă durată.
Din punct de vedere politic, Klaus Iohannis nu a avut relații bune cu PSD și UDMR, dar le-a respectat dreptul de a accede la guvernare în urma votului popular.
În timpul celor două mandate, a numit 13 premieri – Victor Ponta (PSD), Gabriel Oprea (UNPR) – interimar, Sorin Câmpeanu (ALDE) – interimar, Dacian Cioloș (independent), Sorin Grindeanu (PSD), Mihai Tudose (PSD), Mihai Fifor (PSD) – interimar, Viorica Dăncilă (PSD), Ludovic Orban (PNL), Florin Câțu (PNL), Nicolae Ciucă (PNL), Cătălin Predoiu (PNL) – interimar și Marcel Ciolacu (PSD), pe unii chiar de două ori (Victor Ponta, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu).
Înainte de demisie Klaus Iohannis a promulgat Legea bugetului de stat și Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, a decorat trei membri ai CCR și a eliberat din funcție, la cerere, mai mulți consilieri de Stat.
Demisia lui Klaus Iohannis încearcă să detensioneze situația politică în care se află România, după ce CCR a anulat în decembrie 2024 alegerile prezidențiale. Imediat după anunțarea demisie, au avut loc proteste de stradă în fața Palatului Victoria, iar AUR a anunțat că va depune o moțiune de cenzură la adresa guvernului, încercând să răstoarne guvernul împreună cu POT, SOS România și USR. Interesant este că USR a susținut demersul AUR și POT de demitere a președintelui, după ce anterior a votat în octombrie 2021, alături de AUR, o moțiune de cenzură prin care a fost demis guvernul Câțu, din care făceau parte chiar și reprezentanții USR.
