177021 – 22112025 – Premierul Ilie Bolojan a susţinut o conferință de presă tema reformei pensiilor magistraților, programul SAFE şi reforma din administrație.
Declarația lui Ilie Bolojan, prim ministrul Guvernului României:
“Voi încerca să punctez subiectele principale care țin de Guvern din această săptămână. Prima dintre ele, proiectul legat de pensiile magistraților. Așa cum știți, ieri Guvernul, prin Ministerul Muncii, a transmis spre avizare proiectul. Din semnalele publice pe care le-am constatat, din faptul că CSM a convocat adunările generale, înseamnă că există premise bune ca să primim un aviz mult mai repede decât termenul maxim de 30 de zile. În aceste condiții, ne propunem ca săptămâna viitoare, dacă vom primi avizul, joi, în ședința de guvern, sau vineri, cel mai târziu, pe data de 28, să declanșăm procedura de angajare a răspunderii Guvernului pe acest proiect. Proiectul conține două elemente importante, care au fost în discuția publică și data trecută: primul este termenul de intrare în vigoare și al doilea este procentul
al pensiei din salariul net.
Având în vedere că săptămâna trecută am avut o întâlnire convocată de domnul președinte cu reprezentanții magistraților în care s-au discutat aceste aspecte și având în vedere că am primit solicitarea să extindem perioada de tranziție, față de 10 ani cu cât era prevăzută perioada de tranziție, deci de creștere treptată a vârstei de pensionare, de la 48 de ani la 65 de ani, am propus și am acceptat o perioadă de tranziție de 15 ani. Prin urmare, în fiecare an care va trece perioada de activitate se va prelungi cu încă un an și, deci, peste 15 ani, practic, ar urma să se ajungă la pensionarea la vârsta standard, fiecare generație trebuind să lucreze practic un an în plus în fiecare an de acum înainte. Am acceptat această solicitare și alte două aspecte tehnice, dar care nu sunt relevante.
Al doilea aspect important este procentul maxim și am rămas pe procentul inițial ca pensia în magistratură să nu depășească 70% din ultimul salariu net. Sunt trei motive importante pentru care acest proiect am ținut să-l promovăm. Pe de o parte termenul de 28, așa cum știți, este un termen de respectare a unui jalon și ține, deci, de accesarea unor fonduri europene. Al doilea element de bază ține de corectarea unei nedreptăți, pentru că românii percep că vârsta de pensionare de 48-50 de ani și pensia de astăzi, care este cât ultimul salariu, sunt aspecte care țin de nedreptăți și trebuie corectate. De asemenea, al treilea element ține de a avea o economie pusă pe baze sănătoase și un sistem de pensii care este sustenabil în anii următori și știți care sunt datele pe care noi le avem.
În condițiile în care nu se va primi avizul, va trebui să așteptăm acest termen. Sper, deci, așa cum am încercat în această perioadă, ca toți cei care suntem implicați să avem un comportament responsabil și să derulăm această procedură în condiții normale.
Al doilea subiect pe care îl abordez este programul SAFE și vă pot informa că astăzi se încheie toate procedurile prin care Guvernul României pregătește aplicația de finanțare. Este o aplicație în valoare de 16,6 miliarde euro, din care 4,2 miliarde reprezintă finanțări care vor fi alocate pe componenta de infrastructură și peste 12 miliarde sunt dotări pentru Armată, pentru Ministerul de Interne și pentru celelalte forțe din sistemul de apărare națională. Pe componenta de transporturi, cea mai importantă alocare, peste 90%, se referă la capetele de autostradă dinspre Moldova, care nu mai aveau finanțare, este vorba de legătura dintre Pașcani, pe lângă Iași, cu Ungheni, cu Republica Moldova, și, de asemenea, de legătura cu Ucraina, Pașcani, pe lângă Suceava, până la Siret. Asta înseamnă că lucrările care astăzi se desfășoară în forță pe tronsonul dintre București, practic, și Pașcani vor putea fi continuate în anii următori în așa fel încât cel mai târziu în 2029-2030 și aceste tronsoane de autostradă sau drumuri-expres să fie finalizate și nordul României să fie conectat de sud, atât pe relația Ucraina-București, dar și pe relația Republica Moldova-Iași-București. Această aplicație de finanțare va fi pe ordinea de zi a ședinței CSAT de luni și, după dezbaterea și aprobarea ei, va fi comunicată săptămâna viitoare Comisiei Europene.
În următoarele două luni de zile va fi analizată această aplicație, în așa fel încât estimăm că cel mai târziu la finalul primului trimestru al anului viitor vom ști cu exactitate care sunt proiectele care vor urma să fie finanțate prin acest program. Licitațiile care au fost până acum organizate pentru tronsoane vor avea, deci, finanțarea asigurată, iar pentru cele unde nu s-a finalizat procedura de licitație vor fi derulate în condiții normale în perioada următoare. În paralel cu această evaluare vom continua negocierile cu firmele care vor furniza aceste dotări pentru Armata României, dar și cu țările cu care ar urma să facem achiziții comune, prin urmare vom avea, foarte probabil, decizii privind acorduri interguvernamentale sau proceduri de achiziție standard.
Depunerea acestei aplicații are câteva avantaje pentru țara noastră. În primul rând, asigură dotarea Armatei Române și respectă obligațiile pe care ni le-am asumat față de NATO, față de Statele Unite, privind creșterea contribuției la bugetul de apărare al țării noastre și al Europei. Asigură finanțarea lucrărilor de infrastructură mare cu rol dual, civil și militar, pentru care nu aveam finanțare. Susține industria noastră de apărare și, de asemenea, integrează companiile românești private în lanțul valoric al industriei europene de apărare. Una din țintele pe care le-au avut colegii noștri a fost aceea de a obține ca 50% din ceea ce se livrează să fie produs în România și această prevedere, foarte importantă, asigură atât colaborarea industriei naționale de armament, dar și a industriei private din România cu companii importante producătoare care își vor localiza direct sau indirect prin parteneri producția în România. De asemenea, ne ajută mult la scăderea deficitului, la controlul bugetar, având în vedere că acest credit este contractat de România la dobânzi care sunt la jumătate față de cele pe care le plătim astăzi și, de asemenea, în condiții avantajoase, cu o perioadă de grație de 10 ani și o rambursare de aproximativ 40 de ani.
Al treilea subiect este cel legat de pachetul fiscal și de reforma administrației. În ceea ce privește pachetul fiscal, suntem în situația în care, așa cum știți, pachetul al doilea a fost întârziat ca urmare a contestațiilor care au fost depuse la Curtea Constituțională și ca urmare a deciziei Curții a declara articolul care se referă la testarea cu /…/ a angajaților de la ANAF ca neconstituțional. În Parlament, așa cum știți, au fost scoase acele articole care au fost declarate neconstituționale, nu s-a făcut nicio altă modificare, prin urmare, pornim de la premisa că foarte probabil acest pachet, pentru că nu s-a făcut nicio altă modificare subliniez, va fi declarat constituțional, el parcurgând verificarea la prima contestație. Și faptul că s-a dat termen data de 10 decembrie este un lucru bun din două motive. Pe de o parte, pentru că acest pachet fiscal stă la baza bugetului pe anul viitor. Pe de altă parte, adoptarea lui ne permite să ne depunem cererea de plată numărul 4, care este în valoare de 2,62 de miliarde de euro. Una din prevederile din pachet, este vorba de respectarea unui jalon privind taxarea poluării, care dă un discount de aproximativ 20% la impozitarea pe mașinile noi și vine cu o penalizare de aproximativ de până la 20% pentru mașinile foarte vechi. Adoptarea acestui jalon este o condiție pentru depunerea acestei cereri numărul 4. Prin urmare, imediat ce va fi declarat constituțional, așa cum am spus, pornim de la premisa că așa ar trebui să se întâmple, vom depune această cerere în așa fel încât în cursul lunii februarie, la final, România să-și încaseze acești bani. Încasarea acestui grant este foarte importantă pentru a asigura investițiile pe parcursul anului viitor.
Aș trece la componenta de reforme și din acest punct de vedere vă pot informa că primele două pachete, cel adoptat în iulie și cel din august, care parțial a intrat în vigoare, parțial ar urma să intre în perioada următoare, au avut efecte importante și, cu toate constrângerile pe care le-au generat, nu trebuie să fugim de asta, care au însemnat o scădere a consumului, ușoară, care au însemnat o creștere de prețuri, din punct de vedere al bugetului de stat aceste măsuri s-au dovedit corecte și au fost inevitabile. Asta înseamnă că în trimestrul al treilea, față de trimestrul trei al anului trecut, am încasat bugete mai mari, deci ne-au crescut încasările cu aproape 10 miliarde de lei, atât pe componentele de impozit pe venit, de încasări din TVA, cu aproape 15%, de exemplu, veniturile din accize – cu 11%, iar contribuțiile pe Casa de Sănătate, unde aveam un deficit important, cu 8,5%. Toate acestea, în condițiile în care în luna octombrie, de exemplu, a fost o lună care, în comparație cu cea din anul trecut, a însemnat o scădere a cheltuielilor la bugetul de stat, ceea ce este un lucru pe care trebuie să-l urmărim lună de lună de acum înainte, cu peste 500 de milioane, ajungând ca față de 14,2 miliarde de lei cheltuielile cu salariile în sectorul public în octombrie anul trecut să ajungem la peste 13,6 miliarde, deci cu peste 500 de milioane reducere. Nu putem corecta acest deficit care anul trecut a fost de 9,4%, anul acesta va ajunge la 8,4% și anul viitor ne propunem să se apropie de 6%, decât prin măsuri de scădere a cheltuielilor pentru a evita noi taxe și noi impozite pe care Guvernul nu dorește să le stabilească.
Acest pachet fiscal care ar trebui să intre în decembrie va fi, alături de pachetul pentru administrație, baza bugetului pe anul viitor. Și trebuie să punctăm câteva lucruri aici; în ceea ce privește pachetul fiscal, așa cum știți, este prevăzută încă din august o creștere a impozitelor pe proprietăți la persoanele fizice, de la începutul anului viitor. Această creștere era necesară; era un angajament al României încă de anii trecuți, pe de-o parte, pentru că aveam raportat la puterea de cumpărare cele mai mici impozite pe proprietate la persoanele fizice, aveam o pondere a acestor impozite în PIB mult mai mică decât media din Uniunea Europeană și toate aceste impozite sunt practic venituri pentru autoritățile locale acolo unde cetățenii locuiesc. Ce reprezintă practic ele? Ele reprezintă contribuția fiecărui cetățean la ceea ce se face în fiecare localitate. Și, dacă ne uităm în România, vedem că peste tot se asfaltează, se introduc rețele de apă, de canalizare sau de gaz, se reabilitează școli, se anvelopează blocuri de locuințe, se lucrează la spitale și așa mai departe. Or, aceste investiții sunt finanțate, într-o bună parte, de la bugetul de stat al României prin programele naționale, prin fonduri europene cofinanțate de la bugetul de stat și în cazul marilor orașe din România sau al unor puține localități din bugetele lor locale. Anul viitor, Guvernul României nu va mai putea transfera sume pentru echilibrarea bugetară așa cum a făcut anii trecuți, pentru că nu avem acești bani; sunt bani pe care îi împrumutăm, pentru care plătim niște dobânzi foarte mari. Ca atare, pentru că aceste lucrări să continue, banii încasați suplimentar sub forma acestor impozite vor fi sau ar trebui să fie direcționați către cofinanțarea acestor lucrări.
Tocmai de aceea, pentru ca să ajungă acolo unde într-adevăr înseamnă valoare pentru oameni, am susținut adoptarea pachetului pentru administrație. El nu înseamnă doar reducerea unor cheltuieli de personal, ci înseamnă, în primul rând, creșterea capacității administrației locale de a avea o bună guvernare, înseamnă descentralizare, înseamnă creșterea autorității acestora în zona de urbanism, pentru disciplină în construcții, curățenie și așa mai departe. Dar nu trebuie să fugim de componenta de reducere de cheltuieli pe care o prevede acest pachet. Și, cu toate întârzierile și discuțiile legate de adoptarea lui, nu trebuie să fugim de aceste lucruri. Eu cred că adoptarea este necesară în perioada următoare, urmărind câteva principii de bază. Analiza administrației arată că peste tot – subliniez, peste tot – este loc de mai bine și nicio instituție nu trebuie să evite evaluarea activității și a modului în care poate să-și reducă cheltuielile. Aceasta este valabil și în administrațiile locale și în administrația centrală, în toate ministerele. Asta înseamnă că acolo unde se dovedește că avem personal în plus, acolo unde se dovedește că avem oameni care nu performează, care sunt duși în spate de către alții și care îi demotivează pe colegii din sectorul public, aceste posturi nu mai merită să rămână finanțate din bugetele de stat. Ele trebuie desființate. Acesta este adevărul.
