176908 – 11112025 – Senatul a adoptat un proiect de lege care reglementează cadrul juridic al restricțiilor pre și post-angajare pentru persoanele care dețin funcții sau demnități publice.
Textul modifică și completează unele acte normative în domeniul integrității și a fost adoptat cu 77 de voturi pentru, unul contra și 36 de abțineri.
Pentru prevenirea conflictelor de interese și reducerea influenței neetice în trecerea din funcții publice în sectorul privat, Ministerul Justiției a lansat în această vară o propunere pentru stabilirea, pentru prima dată în mod unitar, a unor reguli stricte privind angajarea și activitatea ulterioară în sectorul public.
Proiectul adoptat de Senat urmărește ”consolidarea integrității și asigurarea unui climat de imparțialitate și transparență în relația dintre autoritățile și instituțiile publice și persoanele juridice de drept privat, prin instituirea de restricții pre și post-angajare (…)
Prin restricția pre-angajare se înțelege condiția impusă de lege persoanelor care dețin funcții sau demnități publice ca, pe o perioadă de 12 luni de la data numirii, alegerii sau angajării, să nu exercite activități de supraveghere sau control.
De asemenea, să nu participe la încheierea de contracte, în numele sau pe seama autorității sau instituției publice, cu persoana juridică de drept privat la care a desfășurat o activitate profesională, cu titlu remunerat sau neremunerat, în ultimele 12 luni anterioare numirii, alegerii sau angajării”.
De asemenea, prin restricția post-angajare se înțelege interdicția impusă de lege acestor persoane ca, ”pe o perioadă de 12 luni de la încheierea mandatului sau încetarea funcției (…) să exercite activități profesionale, cu titlu remunerat sau neremunerat, la o persoană juridică de drept privat care se suprapun sau interferează, din perspectiva atribuțiilor, cu lista activităților derulate în ultimele 12 luni în cadrul autorității sau instituției publice și (care) sunt de natură a afecta climatul de transparență și imparțialitate în relația dintre autoritățile și instituțiile publice și persoana juridică de drept privat”.
Intervalul de 12 luni se numește perioadă de reflecție.
Fenomenul cunoscut sub numele de „uși rotative” — când foști demnitari sau funcționari publici ocupă imediat poziții în companii private care au legături cu instituțiile pe care le-au condus — este considerat o vulnerabilitate majoră în lupta anticorupție și o piedică în consolidarea unui sistem administrativ integru. Sistemul este apreciat mai cu seamă în OCDE.
Legislația românească conține, în acest moment, doar prevederi limitate și neuniforme care impun restricții post-angajare, iar mecanismele de monitorizare și sancționare sunt aproape inexistente. De exemplu, doar Legea nr. 21/1996 prevede obținerea unui aviz pentru un nou loc de muncă, însă aplicabilitatea acestei cerințe este restrânsă și necorelată cu alte norme.
OCDE a identificat lipsa de coerență juridică, absența unei autorități centrale care să monitorizeze respectarea acestor reguli, dar și inexistența unor măsuri concrete de conștientizare privind riscurile asociate migrației din sectorul public în cel privat. De asemenea, actualele norme nu includ interdicții clare referitoare la utilizarea informațiilor privilegiate sau la participarea la activități de reglementare în favoarea unor entități private.
Aceste măsuri se vor aplica nu doar funcționarilor publici și aleșilor locali, ci și personalului contractual din instituțiile publice, precum și celor implicați în domenii sensibile precum achiziții publice, audit, reglementare, control sau autorizare.
