Acasă Stiri Locale Bucuresti-Ilfov După ce în 2023 a demisionat motivând că n-are timp, Ciucu vrea...

După ce în 2023 a demisionat motivând că n-are timp, Ciucu vrea din nou șefia PNL București

Orban face manevre pentru schimbarea majorității în Consiliul General al Capitalei

Ciucu presedinte la PNL Bucuresti

177278 – 19122025 – După ce în 2023 a demisionat de la conducerea PNL București, motivând că nu are timp să se ocupe de partid din cauza problemelor de la Primăria Sectorului 6, odată cu venirea la Primăria Capitalei, în calitate de primar general, Ciprian Ciucu vrea să revină.

La propunera președintelui partidului, Ciucu va prelua, potrivit Cotidianul.ro, conducerea PNL București, încercând să reașeze organizațiile de sector. El este nemulțumit de rezultatele obținute în alegeri în sectoarele 2,3 4 și 5, desi cu excepția sectorului 4, a câștigat la scrutinul din 7 deembrie.

În ședința de joi a conducerii PNL, s-a discutat ca de București să nu se mai ocupe vicepreședintele regional, Hubert Thuma, care coordonează regiunea București-Ilfov.

Demisie Ciucu de la PNL BucurestiPotrivit sursei citate, Ilie Bolojan i-a reproșat lui Thuma o slabă implicare pentru alegerile din București, deși PNL a obținut un scor bun în toate sectoarele. Replica liderului PNL Ilfov a venit imediat: m-am implicat tot atât cât v-ați implicat și dvs. pentru Ciucă.

Prezent la B1TV, joi seara, fostul președinte al PNL, Ludovic Orban, care s-a referit la negocierile pentru revenirea în PNL, la inițiativa lui Ilie Bolojan, a spus că Forța Dreptei și REPER îl vor ajuta pe Ciucu, prin consilierii municipali (6 la număr), să-și consolideze susținerea Consiliului General al Capitalei, poate chiar să creeze o nouă majoritate locală, pe partea dreaptă, fără PSD. Asta ar însemna ca PSD să nu mai facă parte din conducerea Consiliului General și să rămână fără viceprimar general. În partid există nemulțumiri legate de intenția lui Ilie Bolojan care, pentru a-și întări poziția la conducere, vrea să-i aducă pe Ludovic Orban și Dragoș Pâslaru (REPER) direct pe funcții de prim-vicepreședinte. Un asemnea demers, spun surse liberale, riscă să scindeze partidul având în vedere că prim-vicepreședinții actuali au fost aleși prin votul Congresului.

În plus, primarul ales al Capitalei va coordona grupul liberal de consilieri din Consiliul General al Municipiului București, el primind mandatul PNL pentru a negocia cu celelalte partide politice, la nivelul Capitalei.

În 2021, când a preluat președinția PNL București, Ciucu a fost susținut de Florin Câțu, președintele PNL la vremea respectivă, în timp de Ludovic Orban o dorea pe Violeta Alexandru, actual parlamentar USR. Orban îi reproșa atunci lui Ciucu nesusținerea lui Nicușor Dan la alegerile din 2020 și încălcarea unei înțelegeri din partid.

La alegerile din 7 decembrie 2025, Ciprian Ciucu a fost ales cu voturile a cu 211.562 bucureșteni, adică 36,16% dintre cei prezenți la vot (reprezentând 11,7% din totalul bucureștenilor cu drept de vot).

Un alt prim-vicepreședinte vizat în ședința de joi a conducerii PNL a fost Cătălin Predoiu, ministru de Interne. Acestuia i s-au reproșat actualele tensiuni din Justiție, însă participanții i-au luat apărarea, motivându-se că nu poate fi tras la răspundere atât timp cât legislația pe care a promovat-o ca ministru al Justiției a fost apreciată atât în plan intern, cât și în plan extern și a avut ca efect ridicarea MCV și intrarea în Schengen. Predoiu este, de altfel, prim-vicepreședintele care a obținut cele mai mute voturi pentru această funcție în cadrul Congresului extraordinar din vară.

Tot la ședința de joi, liberalii au validat anumite măsuri al coaliției de guvernare (reducerea cu 10% a cheltuielilor la nivelul administrației centrale, fără a afecta nivelul salariilor de bază și reducerea posturilor ocupate cu 10% din administrația locală, reducerea cu 10% a sumei forfetare încasate de parlamentari, reducerea cu 10% a nivelului subvențiilor încasate de partidele politice, reducerea la 0,5% a impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) începând cu 1 ianuarie 2026 și eliminarea acestuia din 2027 și creșterea salariului minim de la 1 iulie 2026 la suma de 4.325 de lei brut).