177455 – 20012026 – Guvernul de la Chișinău a dat început, oficial, una dintre cele mai dificile reforme – reforma administrativ-teritorială.
Potrivit secretarului general al Executivului de la Chișinău, Alexei Buzu, procesul are patru etape, prima fiind dedicată consultărilor publice la care sunt invitați să participe primarii, reprezentanții autorităților raionale și locale, experții, societatea civilă, dar și cetățenii.
După consultările publice vor urma prezentarea conceptului, discuțiile cu cetățenii și elaborarea și aprobarea pachetului legislativ în Parlament, în toamnă.
Secretarul general al Guvernului susține că, prima etapă, a consultărilor publice, este „cea mai importantă”.
În paralel, Guvernul încurajează asocierea voluntară a primăriilor, pentru aceasta Guvernul urmând să simplifice procedurile, să aloce mai multe resurse financiare și să sprijine operațional autoritățile locale.
Reforma administrativ-teritorială presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea actualelor consilii raionale. Declarativ, procesul urmărește consolidarea unităților administrative, pentru a le crește eficiența.
Începând cu 2024, autoritățile de la Chișinău au lansat procesul de comasarea voluntară a localităților, dar ritmul a fost foarte lent: potrivit hărții interactive prezentate de Guvern, doar două grupuri de localități au ajuns până acum în etapa finală a comasării.
Conform conceptului de reformă discutat public, Republica Moldova ar urma să fie reorganizată în cinci regiuni sau, alternativ, în zece raioane. Până în prezent, peste 240 de primării din totalul de 898 sunt implicate în diferite etape ale procesului de comasare. Procesul a fost finalizat, deocamdată, în două cazuri: grupul Leova, care include orașul Leova și satele Sârma, Tochile-Răducani și Sărata-Răzeși, și grupul Călinești, format din satul Călinești, comuna Chetriș și satul Hâncești din raionul Fălești.
Recent și președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova – trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.
Denumirea viitoarelor UAT-uri, fie că vor fi județe sau regiuni, contează mai puțin, important fiind modul în care vor fi organizate și eficientizate serviciile publice. Igor Grosu declara atunci că această reformă este esențială pentru o gestionare mai eficientă a fondurilor publice și pentru a oferi cetățenilor servicii de calitate.
Cu o populație de circa 2,4 milioane de locuitori, Republica Moldova rămâne una dintre cele mai fragmentate țări din Europa, având aproape 900 de primării, 32 de raioane și o unitate teritorială autonomă.
Anul 2026 urma să marcheze trecerea de la abordarea voluntară la etapa de comasare normativă, urmată de organizarea alegerilor locale din 2027 în baza unei noi structuri administrativ-teritoriale, au anunțat anterior autoritățile.
În proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2026 sunt prevăzute fonduri de peste 173 de milioane de lei pentru procesul de comasare, dublu față de anul trecut. Fondul pentru comasarea voluntară a localităților înregistrează, deocamdată, o rată de absorbție de circa 25%.
Strategia de reformă a administrației publice din Republica Moldova pentru anii 2023-2030 a fost aprobată prin HG nr.126/2023.
Până în prezent au fost elaborate trei studii privind reforma administrativ-teritorială.
După ce încă în 2010 și în 2015 au fost elaborate două studii privind reforma, în decembrie 2018, cu suportul Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), a fost elaborat cel de-al treilea intitulat Studiul privind scenariile de reformă administrativ-teritorială.
