177544 – 30012026 – Zonele prioritare pentru biodiversitate (ZPB) vor fi aprobate prin consultarea și acordul comunităților locale. Ministerul Mediului a transmis în avizare interministerială proiectul de Ordonanță care reglementează zonele prioritare pentru biodiversitate (ZPB). În această perioadă, au loc consultări cu autoritățile locale, cu implicarea prefecților, primăriilor și consiliilor județene, iar limitele propuse au fost ajustate pe baza observațiilor primite din teritoriu, anunță Ministerul Mediului.
Proiectul transmis în avizare stabilește că declararea ZPB se face exclusiv cu acceptul autorităților locale și al administratorilor și că desemnarea acestora va avansa doar acolo unde există consens.
Proiectul de Ordonanță stabilește cadrul legal pentru delimitarea zonelor prioritare pentru biodiversitate, fără impunerea unor procente fixe din teritoriul național sau a unor suprafețe minime obligatorii. Este introdus explicit conceptul de management activ, pentru ca activitățile tradiționale (cosit, pășunat, utilizări locale ale terenurilor) să poată continua, iar protejarea biodiversității să nu blocheze dezvoltarea locală. Acest lucru permite o abordare flexibilă, adaptată realităților din teren, prin definirea unor zone strict protejate și a unor zone cu management activ, în funcție de specificul fiecărui teritoriu și de nevoile comunităților locale, menționează Ministerul Mediului.
Pentru refacerea biodiversității până în 2030, statele membre ale Uniunii Europene trebuie să îmbunătățească și să extindă rețeaua de zone protejate, prin protejarea în mod legal a cel puțin 30% din suprafața terestră a UE, 30% din zona maritimă a UE, să integreze coridoare ecologice în cadrul unei veritabile rețele transeuropene pentru natură, să asigure o protecție strictă pentru cel puțin o treime din zonele protejate (cel puțin 10% din suprafața terestră, respectiv marină a UE), inclusiv toate pădurile primare și seculare care există în UE, să gestioneze în mod eficient toate zonele protejate, prin definirea unor obiective și măsuri de conservare clare și prin monitorizarea adecvată.
Prin PNRR, România s-a angajat să desemneze zonele de protecție strictă (ZPS) din ariile naturale protejate cu planuri de management aprobate, precum și din zonele cu păduri virgine și cvasivirgine deja desemnate în catalogul Pădurilor Virgine și Cvasivirgine și să desemneze zonele de protecție strictă care vor fi identificate în cadrul ariilor naturale protejate fără planuri de management, precum și în alte zone din țară.
Proiectul propus de Ministerul Mediului are în vedere stabilirea cadrului legal pentru definirea și desemnarea de „zone prioritare pentru biodiversitate”, prin definirea „zonei prioritare pentru biodiversitate care va răspunde definiției de „zonă de protecție strictă” din Strategia UE privind Biodiversitatea pentru 2030, identificarea „zonelor prioritare pentru biodiversitate”, includerea lor în Catalogul național al zonelor prioritare pentru biodiversitate, gestionarea acestor zone în funcție de caracteristici, fie în regim de non-intervenție, fie în regim de management activ, stabilirea principalelor zone care vor fi incluse în „zonele prioritare pentru biodiversitate”.
ZPS, un demers sensibil pentru autoritățile locale
În ultimele luni, primarii au transmis Ministerului Mediului numeroase observații, parte din ele deja incluse în limitele care vor fi propuse.
Recent, Asociația Comunelor din România (ACoR) s-a arătat îngrijorată față de modul în care este abordată, în prezent, instituirea zonelor de protecție strictă, un demers cu impact semnificativ asupra comunităților locale, a dreptului acestora la dezvoltare și a exercitării autonomiei locale.
ACoR susține necesitatea protejării patrimoniului natural și a biodiversității, însă subliniază că orice măsură trebuie să fie fundamentată legal, echilibrată și adaptată realităților socio-economice din teritoriu. Organizația arăta că includerea unor terenuri din intravilan sau a unor zone destinate dezvoltării comunităților locale în perimetre de protecție strictă are efecte directe asupra blocării investițiilor, limitării dreptului de proprietate și frânării dezvoltării locale, în lipsa unor instrumente compensatorii reale și funcționale puse la dispoziția autorităților locale și a proprietarilor afectați.
Asociația Comunelor din România a cerut respectarea strictă a cadrului legal care consacră competența Consiliilor Locale de a aproba delimitarea perimetrelor de protecție strictă, prin hotărâri adoptate în mod legal, asigurarea și plata efectivă a compensațiilor financiare pentru comunitățile locale și proprietarii afectați, ca efect direct al instituirii regimului de protecție strictă, orientarea stabilirii perimetrelor de protecție strictă, cu prioritate, în zonele deja consacrate din interiorul ariilor naturale protejate, cu evitarea includerii terenurilor din intravilan și a zonelor destinate dezvoltării locale.
ONG-urile de mediu spun că ministrul se teme că statul trebuie să despăgubească
În replică, Greenpeace România arată că declararea zonelor prioritare pentru biodiversitate este cel mai mare proiect național de protejare a mediului și a bunăstării în fața colapsului climatic și al biodiversității, dar activiștii de mediu nu sunt de acord cu modalitatea în care suprafețele vor fi incluse în zonele de strictă protecție. În principal, ei invocă dreptul constituțional la un mediu sănătos, argumentând că, potrivit Codului Civil, dreptul de proprietate nu este absolut și că obligă la respectarea sarcinilor privind protecția mediului, susținând că ministrul Mediului Diana Buzoianu se teme de obligația legală pentru plata unei despăgubiri juste și prealabile pentru proprietarii privați al căror drept de proprietate este afectat.
