177940 – 12032026 – Președintele României, Nicușor Dan, a susținut joi, 12 martie 2026, la Palatul Cotroceni, declarații de presă comune cu Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski.
Vă prezentăm în continuare transcrierea intervențiilor Președintelui României din cadrul declarațiilor de presă comune:
Domnule Președinte, dragă Volodîmîr, mulțumesc pentru vizita pe care ne-o faceți şi mai ales mulțumim dumneavoastră şi poporului ucrainean pentru lupta pe care o duceți, care este o luptă pentru Europa întreagă, deci şi pentru România.
Am semnat azi o declarație de parteneriat strategic şi este un moment important în relația noastră bilaterală. Nu trebuie să ne ascundem, să spunem că istoric a existat neîncredere între țările noastre. Această neîncredere s-a evaporat, cred eu, în momentul începerii războiului din 2022, şi momentul de azi e un moment în care cele două țări își asumă încrederea reciprocă în ce pot să facă împreună, își asumă responsabilitatea comună pentru această parte de Europa, pentru cetățenii ei şi pentru, cum am spus, întreaga regiune. De aceea, documentul pe care l-am semnat este foarte important.
În document, și în discuțiile pe care le-am avut, am vorbit despre războiul din Ucraina și despre continuarea sprijinului pe care România îl oferă. Am vorbit despre colaborarea noastră militară, și unul din documentele semnate vorbește de producția comună de drone în România.
Am reafirmat sprijinul nostru diplomatic în toate formatele în care putem să-l exercităm în Uniunea Europeană, în NATO, pentru o poziție corectă și pentru un sprijin pe care toate aceste organisme să-l aducă Ucrainei în războiul pe care îl duce.
Am vorbit de conectivitate între țările noastre și de proiecte comune de conectivitate – din nou, în beneficiul inclusiv economic al cetățenilor țărilor noastre.
Am vorbit de proiecte comune de energie, și unul din documentele semnate se referă la parteneriatul nostru în zona energetică.
Am vorbit de integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană și am reafirmat sprijinul României pentru acest proces.
Și, foarte important, am vorbit de minoritatea românească din Ucraina și de deschiderea pe care Ucraina o are, o va avea pentru minoritatea românească. Am primit garanții cu privire la continuarea funcționării școlilor în limba română și pentru toate celelalte drepturi ale minorității române în acord cu drepturile minorităților stabilite prin Carte internaționale.
Nu în ultimul rând, l-am invitat pe domnul Președinte la reuniunea B9 care va avea loc în mai la București.
Deci, o discuție și niște documente care deschid un capitol de încredere, de maturitate a relației noastre bilaterale.
(…)
Jurnalist: Și pentru domnul Președinte al României, Nicușor Dan. Vă rugăm să ne spuneți, dacă puteți, dacă documentele semnate astăzi presupun drepturi suplimentare pentru comunitatea de etnici români din Ucraina, față de ce au acum, atât pentru majori, cât și pentru copii, pentru elevi, și dacă aceste documente permit Bisericii Ortodoxe Române să deschidă structuri bisericești în Ucraina și implicit să accepte acei preoți care slujesc sub o structură religioasă subordonată Moscovei încă.
Președintele Nicușor Dan: Da, mulțumesc. În primul rând, documentul semnat azi, așa cum am spus, duce nivelul de protecție al minorităților la standardele stabilite de organisme internaționale, Consiliul Europei. Dacă vorbim de educație, pentru că ăsta a fost subiectul, Ucraina are o reformă a educației în care, în linii mari, comasează școli și, din perspectiva acestui document, face o excepție pentru minorități, astfel încât ei, bineînțeles, fiind mai puțini, să poată să-și desfășoare în localitatea lor educația în limba maternă. Deci este un exemplu de cum aceste garanții oferite minorităților funcționează. În ceea ce privește biserica, se reasigură posibilitatea de a participa la serviciul religios în limba maternă. Mai departe, pe subordonarea pe linie bisericească a respectivelor biserici în care comunitățile românești participă la serviciul religios, asta nu poate să fie obiectul unui document între state, ci al unui document între biserici.
(…)
Jurnalist: Și aș vrea să știu ce planuri de viitor sunt în domeniul energetic.
Președintele Nicușor Dan: Așa cum a spus domnul Președinte, regiunea asta avea un mod de a se aproviziona energetic, care a dispărut odată cu 2022, începerea războiului împotriva Ucrainei. Și atunci, cu cât statele din regiune sunt mai interconectate, cu atât e mai bine pentru ele toate, și, în sensul ăsta, sunt, de exemplu, cele două interconexiuni pe electric de care a vorbit domnul Președinte și de care se vorbește și în documentele astea. Pe de altă parte, Ucraina este o țară în război, care, la anumite momente, are necesități specifice și, față de aceste necesități specifice, și dacă putem, am ajutat și vom continua să ajutăm.
Jurnalist: Domnule Președinte Dan, Ucraina așteaptă de la Uniunea Europeană o undă verde pentru măcar o primă tranșă din acel sprijin împrumut de 90 de miliarde de euro, proces blocat în continuare de Ungaria. Care sunt căile de ieșire din acest impas în următoarea perioadă până la alegerile maghiare? Și, de asemenea, având în vedere tensiunile amplificate în spațiul public și politic, după decizia de ieri a Parlamentului privind echipamentele defensive americane în România, ce garanții suplimentare oferiți românilor că țara noastră este bine apărată și protejată și nu va deveni o țintă? (…)
Președintele Nicușor Dan: Prima întrebare, și o chestiune extrem de serioasă. Nu este acceptabil ca o decizie luată de Consiliul European în formulă de 27 – care privește o chestiune extrem de serioasă, un împrumut care să permită Ucrainei, pe de o parte, pe parte civilă, și mai ales pe parte militară, să răspundă la necesitățile pe care le are – nu e acceptabil ca o decizie luată în format de 27 să fie contestată două, sau trei, sau patru săptămâni mai târziu. Asta e prima chestiune. După cum știți, de azi într-o săptămână există o întâlnire a Consiliului European, Ucraina, şi acest subiect specific, este pe agenda întâlnirii. Comisia Europeană va veni cu mai multe variante juridice pentru a ieși din acest blocaj, iar România va susține orice fel de variantă juridică pentru a ieși din blocaj, pentru că, repet, nu e posibil ca o decizie deja luată să fie pusă în discuție mai târziu. Legat de a doua întrebare, România a fost sigură, România este sigură, și, deodată ce aceste capabilități, echipamente și militari americani vor fi în România, România va fi și mai sigură. E o falsă ipoteză cea de la care pornește întrebarea și în care am văzut parte din dezbaterea publică de ieri.
Jurnalist: România a aprobat solicitarea SUA de a primi echipamente militare în România, dar în România se vorbește că astfel de avioane pot fi folosite împotriva Iranului și România poate deveni o țintă. Și întrebarea mea este dacă, împreună cu Ucraina, va apărea încă un punct de tensiune și dacă va fi nevoie de comasarea unor forțe militare ucrainene la frontiera cu România, ca urmare a acestor situații. Această problemă ridică semne de întrebare și în societatea civilă din România, dacă nu cumva România va deveni o țintă a Iranului, un dușman al Iranului. (…)
Președintele Nicușor Dan: Da, așa cum am răspuns colegului mai devreme, nu este niciun fel de risc suplimentar. Scutul de la Deveselu există deja în România de mulți ani, parte din echipamentele astea vin în completarea scutului de la Deveselu, și o prezență suplimentară americană în România e un plus de securitate, nu un minus de securitate.
