178307 – 27042026 – Textul moțiunii de cenzură anunțată de Marian Neacșu (PSD) și Petrișor Peiu (AUR) – în timp ce la Cotroceni președintele Nicușor Dan discuta, încă o dată, cu liderii PSD, PNL, USR, UDMR și minoritățile naționale despre programele naționale care trebuie susținute în Parlament indiferent de criza politică – va fi gata în această seară, reprezentanții celor două partide strângând deja semnături pentru ca moțiunea să fie depusă în Parlament mâine și citită la începutul săptămânii viitoare.
Președintele PSD Sorin Grindeanu a reamintit, după ședința conducerii partidului desfășurată la Palatul Parlamentului, că PSD și AUR vor colabora punctual doar pentru a demite Guvernul Bolojan, nefiind luată în considerare o colaborare parlamentară sau guvernamentală post-moțiune. În timp ce miza AUR este, în final, declanșarea alegerilor anticipate, PSD este interesat de schimbarea lui Ilie Bolojan din fruntea Guvernului și revenirea la guvernare.
Grindeanu a precizat că ar accepta și un premier independent, chiar dacă până acum a lăsat să se înțeleagă că tot PNL este partidul care, conform protocolului, trebuie să propună premierul.
Reprezentanții PNL și USR au făcut front comun și au ieșit pe toate posturile de televiziune încercând să argumenteze că doar actualul Guvern poate accesa miliardele de euro din PNRR și că este necesar împrumutul celor 16 miliarde de euro acordat României prin SAFE. Cele două partide au precizat că nu vor mai guverna cu PSD, dar niciunul dintre lideri nu a spus nimic despre alegeri anticipate. A vorbit însă despre această posibilitate Daniel Fenechiu, liderul senatorilor liberali. De altfel, nici PSD, nici PNL și nici USR nu sunt avantajate, în acest moment, de declanșarea unui astfel de scrutin, având în vedere sondajele de opinie și gradul de nemulțumire socială, tot mai accentuat.
Mai echilibrat a fost punctul de vedere al liderul UDMR, Kelemen Hunor. Acesta a spus că este posibilă o nouă coaliție cu PSD, dar va fi greu de realizat, mai ales dacă între PSD și PNL lucrurile rămân neschimbate.
În contextul discuțiilor de la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, Kelemen a dezvăluit că există un acord pe SAFE între toate formațiunile din vechea coaliție: PSD-PNL-USR-UDMR și minoritățile naționale. Însă există dezacorduri pe PNRR, cel mai dificil fiind legat de Legea salarizării unitare.
Referitor de PNRR, fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu (PSD), a spus recent că indiferent de declarațiile din spațiul public al celor de la USR, până acum s-au pierdut 5 miliarde de euro și că până la 31 august, data negociată pentru încheierea programului, oricum nu pot fi absorbite toate fondurile, indiferent de eforturi.
În 2025, România a încasat aproximativ 1,3 miliarde de euro (net, după deducerea prefinanțării) din PNRR, sumă aferentă Cererii de Plată numărul 3, aprobată și virată la jumătatea anului. Banii au fost împărțiți între granturi (cca. 622 mil. €) și împrumuturi (cca. 657 mil. €).
Pentru ca moțiunea de cenzură să treacă este nevoie de 233 de voturi. În prezent, PSD are 120 de parlamentari, iar AUR – 90. Pentru restul se mizează pe neafiliați, SOS România, PACE și POT, adică pe încă 75 de voturi, dacă ar fi să voteze toți ”pentru”.
Reamintim că în 2021 guvernul Câțu a căzut în urma unei moțiuni de cenzură inițiată de USR și susținută de AUR. Criza politică actuală este în oglindă cu cea din 2021, când USR-PLUS a ieșit de la guvernare (avea tot 7 miniștri, cum a avut acum PSD), acuzând Guvernul Câțu că împarte discreționar banii din Programul Anghel Saligny și că premierul a cerut înlocuirea ministrului Justițiie Stelian ion. Atunci, miniștrii din partea USR-PLUS au demisionat în bloc, demisiile lor fiind urmate de remanierea de către prim-ministrul Florin Cîțu a secretarilor de stat și a prefecților numiți de USR-PLUS. Exact ce a spus că va face Ilie Bolojan acum cu reprezentanții PSD.
În legislatura 2020 – 2024, USR a avut 15% în ponderea Parlamentului, iar în această legislatură are 12%.
În 2021, Florin Câțu declara că PNL va guverna până în 2028 pentru că are de implementat un plan de dezvoltare pentru România.
