178114 – 02042026 – Ministerul Justiției anunță că, în urma etapelor de depunere, evaluare a dosarelor de candidatură, precum și a interviurilor, candidatul selectat pentru funcția de membru național al Eurojust este procurorul Emilia-Ioana Lionte, care întrunește toate criteriile necesare ocupării funcției de membru național al Eurojust.
Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în materie de Justiție Penală (Eurojust) are rol în sprijinirea și consolidarea cooperării judiciare între statele membre în combaterea criminalității transfrontaliere. În acest context, desemnarea unui membru național competent și experimentat, care va contribui la eficientizarea mecanismelor de cooperare judiciară pe plan european, reprezintă o prioritate pentru România.
Pentru reprezentarea României în Eurojust au fost 4 candidați. În acest moment funcția este ocupată de pe Daniela Buruiană, procuror în cadrul DIICOT-Structura Centrală, care a fost selectată în 2021, care anterior a mai avut două mandate în această funcție (2013 și 2016).
Mandatul noului membru naţional la Eurojust începe în data de 4 mai 2026, dată de la care candidatul declarat admis trebuie să poată ocupa funcția (la Haga). Potrivit legislației de salarizare în vigoare pentru personalul trimis în misiune permanentă în străinătate, membrul național român la Eurojust are dreptul la pașaport diplomatic şi beneficiază de drepturile salariale și de alte drepturi băneşti corespunzătoare funcţiei diplomatice al cărei stagiu corespunde vechimii deținute în magistratură. Drepturile salariale şi celelalte drepturi bănești sunt plătite din bugetul Ministerului Public, al Ministerului Justiţiei sau al Consiliului Superior al Magistraturii, după caz. Mandatul membrului naţional la Eurojust este de 5 ani, reînnoibil o dată. Membrul naţional la Eurojust este numit prin ordin al ministrului justiției, cu avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii. Procedura este una de selecție competitivă, decizia cu privire la trimiterea membrului național la EUROJUST aparținând ministrului justiției.
Discuții la București despre producția de drone în comun cu Ucraina din împrumuturile prin SAFE
Companii din industria dronelor din Ucraina și reprezentanți ai industriei de apărare din România s-au întâlnit la sedil Guvernului pentru discutarea posibilităților de dezvoltare a proiectelor și parteneriatelor în domeniul aeronavelor fără pilot (UAV) și al sistemelor avansate de detecție și combatere a acestora (Anti-UAS).
Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-ministrului, care prezidează Grupul de lucru interinstituţional pentru accesarea şi implementarea instrumentului de finanţare SAFE (organism fără personalitate juridică), susține că industria de apărare din România trebuie să se dezvolte valorificând expertiza Ucrainei: ”Ne dorim să valorificăm experiența dobândită pe câmpul de luptă de partenerii ucraineni și, împreună, să dezvoltăm soluții de apărare eficiente și adaptate nevoilor actuale, care să contribuie la consolidarea securității naționale și regionale”.
Cu o zi înainte de discuțiile de la Palatul Victoria, ministrul adjunct al Apărării pentru integrare europeană din Ministerul ucrainean al Apărării, Sergiy Boyev, a discutat la sediul MApN cu ministrul Apărării Naţionale, Radu Miruţă, despre posibilitatea dezvoltării sau producţiei de aeronave fără pilot, inclusive despre posibilitățile de transfer tehnologic.
Proiectul pentru producția de drone în România va fi finanțat cu 200 de milioane de euro din împrumuturile pe care le care România în cadrul acestui proiect european. Este de așteptat ca semnarea contractului să aibă loc până la finalul lunii mai.
A început reumplerea Lacului Vidraru
Hidroelectrica anunț începerea umplerii Lacului de acumulare Vidraru. Umplerea se realizează controlat și etapizat, prin captarea treptată a afluenților, cu monitorizarea permanentă a comportării construcțiilor hidrotehnice și a parametrilor de calitate ai apei, în special a turbidității.
În prima etapă va fi introdusă captarea Topolog, singurul afluent care se scurge natural în bazinul hidrografic al râului Olt. Captările secundare Limpedea și Valea lui Stan vor rămâne temporar deviate până la atingerea unui nivel admisibil de turbiditate, pentru a asigura diluția debitelor evacuate și continuitatea alimentării cu apă a populației.
Totodată, golirea de fund nr. 1 a barajului Vidraru va rămâne deschisă, cu un debit estimat între 2 și 6 mc/sec, pentru asigurarea alimentării cu apă a municipiului Curtea de Argeș, până în perioada de viitură, când captările secundare vor putea prelua această funcție.
Procesul de reumplere ar trebui să se încheie în luna octombrie 2026.
Retehnologizarea Hidrocentralei Vidraru costă aproximativ 188 milioane euro (fără TVA) și ar trebui finalizată cel târziu în 2031.
Amenajarea Vidraru are o putere instalată de 220 MW și o producție medie anuală de aproximativ 400 GWh. Lacul Vidraru are un volum total de aproximativ 465 milioane metri cubi de apă, dintre care circa 320 milioane metri cubi reprezintă volumul util, fiind unul dintre cele mai mari lacuri de acumulare din România.
Deputatul Fechet critică lentoarea MIPE
Mircea Fechet propune trei soluții cu efect imediat pentru accelerarea implementării Programului RePowerEU, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), program care – potrivit celor mai recente date publicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) – înregistrează întârzieri la autorizarea cererilor de plată, în condițiile în care termenele de finalizare sunt 30 iunie, respectiv 30 iulie 2026.
Deputatul liberal Mircea Fechet a atras atenția, din Parlamentul României, asupra întârzierilor majore în implementarea programului RePowerEU și asupra riscului ca fondurile europene dedicate românilor vulnerabili să fie pierdute, în detrimentul gospodăriilor sărace, care depind de investițiile asumate de România pentru reducerea costurilor la energia electrică. Mircea Fechet, care a citat datele «alarmante» prezentate recent de secretarul de stat din MIPE, Alina Gîrbea, potrivit cărora au fost autorizate la plată în jur de 20% cereri pentru instalarea de panouri fotovoltaice și baterii, și aproximativ 15% cereri pentru eficientizarea energetică a locuințelor, avertizează că ritmul de derulare a programului asumat acum câteva luni este mult sub așteptări, calendarul de implementare s-a comprimat și presiunea finalizării pune sub semnul întrebării calitatea execuției din teren. Deputatul consideră că situația actuală arată o lipsă de adaptare la realitatea din afara birourilor din București. În context, Mircea Fechet a criticat vocile care au mizat exclusiv pe RePowerEU ca alternativă la Programul „Casa Verde”, ignorând diferențele reale dintre tipurile de consumatori și nevoile acestora. Deputatul a propus o serie de măsuri imediate pentru a asigura finalizarea proiectelor în condiții corecte și a evita astfel pierderea banilor europeni.
Deputatul a subliniat că, în lipsa unei reacții ferme și rapide din partea MIPE, programul RePowerEU riscă să devină ”un nou exemplu de oportunitate ratată”, cu efecte directe asupra încrederii românilor în capacitatea statului de a gestiona eficient finanțările europene destinate tranziției energetice.
Fechet propune creșterea vitezei de implementare a prestatorilor, care și-au asumat mai mult decât pot livra și abandonează proiectele, identificarea rapidă a cauzelor pentru care apar sincope în prelucrarea și validarea dosarelor și demararea de urgență a procedurilor de începere a lucrărilor cu toți beneficiarii care au primit notificare de acceptare la finanțare, pentru toate dosarele aflate pe lista de supracontractare și depuse în numele consumatorilor vulnerabili, iar sumele care depășesc bugetul PNRR – o situație improbabilă azi – să fie decontate prin Administrația Fondului pentru Mediu.
Banii trebuie cheltuiți în următoarele 3 luni.
Încă o temă pentru ministrul de externe: românii expropriați în Vaea Timocului
Deputatul de Tulcea, Andrei Cosmin, solicită Ministerului Afacerilor Externe o intervenție diplomatică fermă pe lângă guvernul de la Belgrad pentru protejarea drepturilor celor aproximativ 300.000 de români din Valea Timocului. Într-o întrebare oficială adresată ministrului Oana-Silvia Țoiu, parlamentarul tulcean atrage atenția asupra situației dramatice din zona orașului Bor, unde activitățile miniere ale gigantului chinez ZiJin duc la exproprieri abuzive și la o catastrofă ecologică fără precedent.
Poluarea severă a râului Bor, afluent al Timocului care se varsă în Dunăre, transformă această criză într-o problemă de mediu transfrontalieră majoră, afectând direct calitatea apei și ecosistemul de pe teritoriul României.
„Este inacceptabil ca frații noștri din localitățile Bor, Slatina sau Kriveli să fie alungați de pe vetrele lor strămoșești prin proceduri de expropriere forțată care ignoră standardele europene. Statul român are datoria morală de a condiționa sprijinul pentru aderarea Serbiei la Uniunea Europeană de garantarea dreptului la sănătate, proprietate și identitate pentru etnicii români. Nu putem permite ca interesele economice ale unor companii străine să sacrifice viețile și viitorul comunității românești din Timoc”, a declarat deputatul SOS România Andrei Cosmin.
Parlamentarul avertizează că deversările masive de reziduuri miniere și substanțe toxice în bazinul dunărean reprezintă o amenințare directă la adresa sănătății publice, inclusiv pentru locuitorii din avalul Dunării.
„Avem nevoie de o monitorizare comună riguroasă a calității apelor la intrarea în țară, nu doar de asigurări diplomatice de fațadă. România trebuie să fie scutul juridic și umanitar pentru organizațiile românești din Serbia care reclamă distrugerea sistematică a satelor lor. Voi depune tot efortul pentru ca această problemă să ajungă pe agenda afacerilor externe ale României, deoarece progresul economic nu poate fi clădit pe ruinele și suferința românilor de peste granițe”, a concluzionat Andrei Cosmin.
Parchetul European a cerut ridicarea imunității pentru 11 deputați. Anchetă de fraudă
Parchetul European solicită ridicarea imunităţii pentru 11 deputaţi din Parlamentul elen, într-o anchetă privind o amplă fraudă cu subvenţii agricole europene, caz care afectează imaginea Greciei de aproximativ un an.
Instituţia, condusă de Laura Codruţa Kövesi, a transmis că a cerut oficial Legislativului grec să permită investigarea parlamentarilor.
Totodată, procurorii europeni au transmis „informaţii cu privire la presupusa implicare a unui fost ministru şi unui viceministru” al Agriculturii, fără alte detalii. De asemenea, cinci foşti deputaţi sunt vizaţi în cadrul aceleiaşi anchete, care priveşte fapte petrecute în 2021.
Investigaţia vizează acuzaţii de „incitare la abuz de încredere, fraudă informatică şi stabilirea de false atestări”.
Ancheta vizează o fraudă descrisă anterior de EPPO drept „masivă şi sistematică”, precum şi „activităţi de spălare de bani” legate de acordarea subvenţiilor agricole. Conform datelor preliminare, 324 de persoane ar fi beneficiat ilegal de fonduri, generând un prejudiciu estimat la peste 19,6 milioane de euro din bugetul UE.
Fonduri europene de milioane de euro destinate fermierilor ar fi fost deturnate prin intermediul OPEKEPE, instituţie responsabilă cu plata subvenţiilor agricole şi ulterior desfiinţată de Guvern.
Printre cele mai neobişnuite cazuri investigate se numără declararea unor păşuni pe situri arheologice, livezi de măslini pe terenul unui aeroport militar sau plantaţii de banane pe Muntele Olimp.
O parte dintre sumele obţinute fraudulos ar fi fost utilizate pentru achiziţionarea de „bunuri de lux, călătorii şi vehicule”, potrivit EPPO. În acest dosar, zeci de persoane au fost deja arestate.
Potrivit anchetatorilor, mulţi dintre suspecţi nu aveau legături reale cu agricultura, însă ar fi raportat în mod fals un număr mai mare de animale pentru a obţine subvenţii mai consistente.
Presa elenă a relatat, inclusiv pe baza unor interceptări telefonice, că un oficial de rang înalt al agenţiei ar fi avertizat beneficiarii ilegali ai subvenţiilor în legătură cu controale europene neanunţate.
Potrivit autorităţilor, OPEKEPE distribuia anual peste trei miliarde de euro, în principal sub formă de subvenţii, către aproximativ 680.000 de agricultori.
Una scrie-n acte, alta e-n garaj. Controale la ANAF
Anchetă la ANAF, după ce inspectorii au descoperit că aproximativ 200 de mașini care erau sub sechestru sau confiscate figurează doar în acte. Autoturismele sunt de negăsit în depozitele Direcției Antifraudă.
Neregulile au ieșit la iveală în această perioadă, după ce Fiscul a lansat un portal online prin care vinde bunurile confiscate.
În acest moment sunt verificați angajații instituției, care trebuie să explice ce s-a întâmplat cu autoturismele ANAF, multe dintre ele mașini de lux.
După ce mai multe bunuri asupra cărora exista sechestru sau care erau confiscate au dispărut, inspectorii ANAF au descoperit o situație neobișnuită.
Este vorba despre aproximativ 200 de mașini pe care inspectorii antifraudă ar fi dorit să le scoată la licitație, dar care apar, în final, doar în documentele instituției.
Autoturismele nu mai existau în parcarea sau în spațiile în care ar fi trebuit să fie depozitate.
În mod oficial, cei de la ANAF pregătiseră documentele după ce au lansat un site pe care sunt licitate bunurile confiscate. În primele zile, platforma a fost accesată de aproximativ 14 milioane de ori.
Însă, în momentul în care inspectorii au verificat dacă pentru fiecare autoturism care apare în documente există și bunul respectiv în depozite, au constatat că pentru 200 de mașini există doar confirmarea în acte, acestea nefiind găsite în parcare.
În aceste condiții, angajații instituției vor fi verificați și vor trebui să ofere explicații.
Reprezentanții ANAF au precizat însă că, în anumite situații, bunurile pot fi puse sub sechestru, iar în acest caz ele pot rămâne o perioadă în folosința contribuabilului, până la finalizarea procedurilor.
