178583– 03062026 – Primarii și președinții de consilii județene vor fi aleși, în continuare, într-un singur tur de scrutin, după votul Senatului din data de 2 iunie 2026. Inițiativa AUR, susținută la vot de USR și Pace-Întâi România, a fost respinsă cu 56 de voturi (PSD, PNL și UDMR) și o abținere (PNL).
De precizat că o astfel de inițiativă, care aparținea USR, era și în protocolul de guvernare al cabinetului Bolojan.
În timpul dezbaterilor din plen, reprezentanții PSD au argumentat că actualul sistem, bazat pe alegerea într-un singur tur, este cel mai potrivit pentru desemnarea autorităților locale.
„Suntem în situația în care facem politică, dar pe de altă parte trăim în niște orașe, comune care vrem să fie bine administrate. Să fiu bine înțeles, ambele opțiuni sunt opțiuni viabile. Cred totuși că relația dintre cetățean și politician este corectă în primul tur, pentru că acolo omul alege gospodarul. În turul doi intervine tranzacția politică. Chiar dacă, în termeni de legitimitate, e un procent mai mare în această tranzacție din perspectiva bunei administrări a unei localități, s-ar putea ca votul direct al cetățeanului să spună cel mai bine cum trebuie administrată o urbe. Deci din acest punct de vedere, cred că pentru alegerea primarului, pentru buna administrare a unei comunități este mai corect această opțiune, dintr-un singur tur”, a declarat senatorul PSD Robert Cazanciuc, marți în plen.
Propunerea legislativă a AUR va fi transmisă Camerei Deputaților, pentru a fi votată în calitate de for decizional.
În expunerea de motive, inițiatorii susțin că actuala modalitate de alegere a primarilor și a președinților de consilii județene nu mai răspunde intereselor comunităților locale: „Actualul sistem de vot pentru alegerea autorităților administrației publice locale – primarul și președintele consiliului județean – într-un singur tur, pe baza celui mai mare număr de voturi și nu a majorității voturilor valabil exprimate – și-a arătat limitele în ceea ce privește capacitatea acelor aleși de a genera o dezvoltare locală în strânsă legătură cu interesele cetățenilor. Alegerea lor într-un tur unic nu este specifică culturii politice românești, având în vedere că, până în 2012, a funcționat scrutinul în două tururi, în situația în care nu se înregistra din primul tur alegerea unui candidat care obținea peste 50% din voturile valabil exprimate ale cetățenilor”.
Potrivit studiului ”Reprezentarea politică și democratizare. Guvernanță și politici locale”, invocate de inițiatori în expunerea de motive, la alegerile locale din 2004 și 2008, desfășurate în două tururi, în 60% dintre localitățile din România a fost nevoie de al doilea tur pentru a stabili câștigătorul. Astfel, în 2004, a fost nevoie de al doilea tur pentru alegerea primarilor din 60% din primării, iar în 2008, în 48% dintre primării. Atât în 2004, cât și în 2008, în 27% a avut loc o inversare de ordine între primii candidați față de turul I. Potrivit aceluiași studiu, peste o treime dintre primarii aleși la primul mandat în 2008 fuseseră plasați pe poziția a doua în turul I. Datele sugerează că, atunci când alegerile se organizează într-un singur tur, numărul primarilor noi este cu până la o treime mai mic. După 2012, noul sistem de vot, într-un singur tur, a consolidat poziția dominantă a candidatilor care au câștigat cu peste 50% în peste 70% dintre localități. Pe baza acestor date, se constată că diferența medie de voturi, exprimată în procente, între primii doi candidați la funcția de primar tinde să fie dublă în sistemul de vot într-un tur față de cea în două tururi.
De precizat că alegerea în două tururi de scrutin a aleșilor locali a funcționat până la guvernarea Boc.
Totuși, alegerea în două tururi ar face ca votul exprimat să fie rezultatul unor înțelegeri între partide împotriva primului clasat.
