179019 – 24072026 – Fostul deputat USR Cosette Chichirău anunță că a realizat o aplicație pentru a verifica companiile publice.
”De ce? Pentru că sunt 1.715 companii publice în România, cu 250.000 de angajați, 95 miliarde lei cifră de afaceri și datorii cumulate de 146 miliarde lei (cât tot deficitul pe 2025 al României). Este un portofoliu imens, divers și complex, pe care cetățenii au dreptul să-l înțeleagă mai bine, iar Guvernul trebuie să-l administreze mai eficient.
Avem date despre 1.715 companii – 1.381 locale (deținute de consilii locale sau județene) și 334 centrale – din care 1.310 au depus situațiile financiare pe 2025. Toate cifrele de mai jos se referă la aceste 1.310 companii, dar în aplicație avem istoric pe ultimii 10 ani.
În 2025:
– Au pierdut bani: 399 de companii, cu o pierdere cumulată de 4,41 miliarde lei (4.411.953.891 lei).
– Au făcut profit: 845 de companii, cu un profit cumulat de 15,72 miliarde lei (15.722.495.129 lei).
– Rezultatul net al portofoliului: +11,3 miliarde lei.
– Datoriile totale ale portofoliului: 145,5 miliarde lei.
– Companiile pe pierdere sunt preponderent locale: 329 locale față de 70 centrale.
– Salariați în companiile care au pierdut bani: 66.211.
– Salariați în companiile inactive: 3.209 — repartizați în cele 125 de companii oficial inactive (faliment, lichidare, dizolvare…) care totuși au depus bilanț pe 2025 și încă au angajați.
Ar părea că per total nu e chiar așa rău. Dar când ne uităm la detalii, vedem că mare parte din profituri vine de la 3 companii (Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica) care adună ~57% din tot profitul portofoliului. Cele mai mari pierderi sunt tot din energie (Oltenia și Electrocentrale Craiova, împreună aproximativ jumătate din toate pierderile – 2,2 miliarde).
Și asta pentru că prețurile la energie au explodat. Dacă ne uităm la un an cu prețuri normale la energie, imaginea se schimbă complet. În 2019, întreg portofoliul a fost pe pierdere: −1,55 miliarde lei. 473 de companii au fost pe pierdere și au pierdut împreună 7,2 miliarde. S-a compensat cu profituri de la altele, dar nu suficient.
Cu alte cuvinte: profitul de azi nu vine dintr-un stat care își administrează bine companiile, ci dintr-un val de prețuri la energie. Când valul trece, rămânem cu un portofoliu care structural pierde bani.
Deci ce ar trebui să facă Guvernul? Portofoliul se împarte în trei categorii, fiecare cu o problemă diferită.
- Companiile strategice (“Crown jewels”). O mână de companii — Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, la care se adaugă transportul de energie și gaze, aeroporturile, porturile — produc aproape tot profitul și susțin tot restul. Munca Guvernului aici este să le protejeze: management profesionist selectat pe competență (nu interimari numiți politic), zero folosire ca sursă de angajări sau contracte de partid și reinvestirea profiturilor. O singură companie prost condusă și întreg portofoliul intră pe minus.
- Morții uitați (“the forgotten dead”). Aproximativ 125 de companii sunt oficial inactive — în faliment, lichidare sau dizolvare — dar încă figurează în portofoliul statului, iar unele au încă angajați (3.209 în total). Munca Guvernului aici este cea mai simplă și mai ieftină: să le închidă efectiv. Nu are niciun sens ca statul să „dețină” pe hârtie companii moarte de ani de zile. Curățenie.
- Mijlocul care sângerează (“the bleeding middle”). Aproape 400 de companii pierd bani, cu 66.000 de angajați, majoritatea locale. Aici Guvernul trebuie să despartă două lucruri care acum sunt amestecate: companiile care oferă un serviciu public real — transport feroviar, metrou, termoficare — care pot avea pierderi justificate, dar trebuie subvenționate transparent și conduse mult mai eficient; și companiile-relicvă, fără niciun rost public, care trebuie comasate sau închise. Fiecare companie pe pierdere ar trebui să aibă un plan clar: se reformează, se subvenționează transparent sau se închide.
De altfel, Guvernul a început deja exact această muncă. Oana Gheorghiu a realizat un proiect-pilot pe 22 de companii. Problema e că 22 dintr-un portofoliu de 1.715 înseamnă doar 1%. Avem nevoie rapid de o viziune de ansamblu – exact ce face această aplicație.
Profitul de azi, din energie, e un cadou de conjunctură. Tocmai de aceea acum, cât avem bani, este momentul să facem reformă și curățenie, nu să ne relaxăm. Iar pentru asta e nevoie ca aceste companii să fie conduse de profesioniști, în interesul cetățenilor, nu de oameni numiți politic. Companiile publice sunt ale noastre, ale tuturor”.
