178815 – 01072026 – În cadrul unei acțiuni operative comune (Joint Action Day) desfășurate la data 25 iunie 2026, autoritățile din România, Republica Moldova și Ucraina au pus în aplicare 8 mandate de percheziție domiciliară în Romania și 17 mandate de percheziție domiciliară în Ucraina, dintre care 4 mandate la sediile unde funcționau mai multe centre de intermediere telefonică (call-centere) într-un dosar complex privind infracțiuni de înșelăciune cu investiții („investment scam”), acces ilegal la sisteme informatice și efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos.
Operațiunea a fost realizată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale din Republica Moldova și Parchetul General din Ucraina, împreună cu polițiștii din cadrul Serviciului Combaterea Infracțiunilor Informatice din cadrul Poliției Capitalei, polițişti din cadrul Inspectoratului Național de Investigații – Direcția de Combatere a Criminalității Organizate din Republica Moldova și polițiști din cadrul Poliției Naționale a Ucrainei, cu sprijinul Direcției de Operațiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, Serviciului de Acțiuni Speciale din cadrul Poliției Capitalei și Inspectoratului de Poliție Județean Mureș, în cadrul unei echipe comune de anchetă (Joint Investigation Team), sub coordonarea EUROJUST și cu asistență din partea EUROPOL.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale din Republica Moldova și Parchetul General din Ucraina au anchetat în paralel activități infracționale săvârșite de la începutul anului 2023 până în prezent, îndreptate împotriva cetățenilor statului român, victimele fiind induse în eroare pentru a investi pe diferite platforme, în criptomonede sau acțiuni la diferite companii cunoscute.
Astfel, autorii ar fi creat și difuzat anunțuri publicitare, înșelătoare, în mediul online, prin care ar fi promovat în mod fraudulos posibilitatea obținerii de profituri garantate, rapide și substanțiale, ca urmare a efectuării unor investiții prin intermediul unor platforme de investiții și tranzacționare prestabilite.
Persoanele interesate depuneau cereri pe site-urile administrate de autori, exprimându-și intenția de a-și investi fondurile în criptomonede, acțiuni sau alte active.
Ulterior, „responsabilii cu efectuarea apelurilor” – dintre autori, prin intermediul unor apeluri vocale prin internet, contactau persoanele care au depus cereri, le evaluau situația financiară și le direcționau către platforme fictive de tranzacționare, în care potențialele victime depuneau fonduri în scopul activării conturilor.
În continuare, „responsabilii cu păstrarea clienților” – dintre autori, care lucrau cu persoanele care depuseseră deja fonduri, le-ar fi încurajat să efectueze investiții suplimentare, promițându-le randamente mari.
După obținerea sumei maxime de bani de la victime, site-ul dispărea, iar orice comunicare cu „responsabilii cu păstrarea clienților” înceta, ceea ce ducea la pierderea activelor victimelor.
Astfel, utilizând pseudonime în timpul conversațiilor online sau telefonice, bănuiții ar fi folosit tehnici și metode de manipulare și persuasiune pentru a convinge victimele să investească fonduri pe platformele sau site-urile gestionate de autori.
De asemenea, victimele ar fi fost convinse să furnizeze și datele cardurilor lor bancare, în vederea realizării investițiilor sau să-și instaleze pe dispozitive, software-uri de acces la distanță, prin care autorii au reușit să obțină control asupra dispozitivelor electronice ale victimelor și, implicit, asupra aplicațiilor de internet banking, instalate pe aceste dispozitive.
Toate acestea ar fi avut loc și în contextul promovării intense pe platformele de social media a numeroase materiale video, nereale, create cu ajutorul inteligenței artificiale (AI), care ar fi promovat un conținut de tip „deepfake”, în care astfel de investiții ar fi fost încurajate de diverse persoane publice din România.
De asemenea, din cercetări, a rezultat că bănuiții ar fi organizați în două așa-numite „centre de intermediere telefonică” (call-center), situate pe teritoriul Ucrainei.
Până în prezent, au fost identificate 43 de victime, prejudiciul total stabilit fiind de aproximativ. 3.600.000 de lei.
În cadrul perchezițiilor domiciliare efectuate au fost identificate și ridicate peste 150 de sisteme informatice (flash, USB-uri, monitoare și desktop-PC uri, telefoane mobile, laptopuri și tablete), sume de bani în cuantum total de peste 157.000 de euro, ceasuri de lux, o armă de tip airsoft, înscrisuri și alte mijloace materiale de probă, ridicate în vederea continuării cercetărilor.
În prezent, în România sunt cercetate 7 persoane fizice, fiind depistate două dintre acestea, celelalte persoane aflându-se pe teritoriul altor state din afara spațiului Uniunii Europene.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și Poliția Capitalei atrag din nou atenția asupra riscurilor asociate investițiilor realizate, prin intermediul unor platforme financiare neautorizate sau nereglementate de autoritățile competente.
Astfel de platforme pot funcționa fără transparență și fără garanții privind protecția investitorilor, putând conduce la pierderi financiare semnificative sau chiar totale.
RECOMANDĂRI PENTRU CETĂȚENI
– Nu furnizați date bancare și nu permiteți accesul la conturile personale unor persoane necunoscute;
– Nu instalați aplicații de control la distanță la solicitarea unor presupuși consultanți financiari;
– Verificați întotdeauna autenticitatea platformelor de investiții online înainte de a transfera sume de bani;
– Sesizați imediat autoritățile în cazul în care suspectați că ați fost victima unei fraude.
Respectarea acestor măsuri de precauție contribuie la protecția resurselor financiare, prevenind expunerea la riscuri evitabile, anunță Biroul de presă al Poliţiei din Municipiul Bucureşti.
