179256 – 27082026 – Un proiect de lege înregistrat la Camera Deputaților în aprilie 2026, inițiat pentru recunoașterea mandatului viceprimarului ca vechime în muncă și în specialitatea studiilor, a fost modificat substanțial în timpul procedurii parlamentare și a ajuns să reglementeze incompatibilitățile și conflictele de interese aplicabile personalului contractual din administrația publică.
Camera Deputaților a adoptat proiectul pe 26 august, cu 187 de voturi „pentru”, 36 „împotrivă” și 59 de abțineri, în timp ce un deputat nu a votat. Proiectul a fost transmis Senatului, care este Cameră decizională.
Potrivit deputului UPR de Vaslui Raisa Enachi, proiectul PL-x nr. 347/2026 viza inițial completarea art. 152 din Codul administrativ, astfel încât durata mandatului viceprimarului să constituie vechime în muncă și în specialitatea studiilor absolvite.
Între timp, însă, soluția legislativă a fost preluată prin Legea nr. 165/2026, publicată în Monitorul Oficial la 6 august și intrată în vigoare la 9 august. Actul normativ a introdus deja regula potrivit căreia durata mandatului viceprimarului constituie vechime în muncă și în specialitatea studiilor.
În acest context, susține Raisa Enachi, proiectul putea fi retras sau modificat pentru a elimina prevederea devenită lipsită de obiect. În schimb, același proiect legislativ a primit o finalitate diferită, fiind utilizat pentru intervenții asupra regimului incompatibilităților și conflictelor de interese aplicabil anumitor categorii de personal contractual din administrația publică.
Amendamente cu impact asupra regulilor de integritate
Modificarea este considerată importantă deoarece Legea nr. 165/2026 a instituit, pentru personalul contractual, reguli referitoare la conflictul de interese, obligația de abținere, desemnarea unei alte persoane pentru exercitarea imparțială a atribuțiilor și răspunderea pentru încălcarea acestor norme. Totodată, legea prevede aplicarea corespunzătoare a unor dispoziții privind incompatibilitățile funcționarilor publici.
Raisa Enachi atrage atenția că intervenția nu reprezintă o modificare marginală a statutului viceprimarilor, ci vizează raportul dintre interesul privat și exercitarea atribuțiilor în administrația publică, inclusiv situațiile de conflict de interese, obligația de abținere și consecințele încălcării regulilor de integritate.
Deputata susține că problema trebuie analizată inclusiv din perspectiva procedurii legislative. Parlamentul are dreptul să modifice proiectele aflate în dezbatere, însă, în opinia sa, atunci când diferența dintre scopul inițial și forma adoptată devine substanțială, fundamentarea și avizele obținute pentru materia originară nu mai oferă neapărat baza necesară pentru noua reglementare.
În cazul de față, expunerea de motive elaborată pentru recunoașterea vechimii mandatului de viceprimar nu poate explica, în opinia deputatei, o intervenție asupra conflictului de interese, obligației de abținere, răspunderii disciplinare și incompatibilităților personalului contractual.
Discuții privind efectele retroactive
Un alt element semnalat în analiza deputatei îl reprezintă prevederea referitoare la situațiile produse între intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2026 și intrarea în vigoare a noii legi.
Amendamentul adoptat la 26 august prevede că situațiile care, în această perioadă, ar fi fost de natură să genereze o incompatibilitate sau un conflict de interese „nu constituie” asemenea situații și nu atrag răspunderea juridică aferentă.
Raisa Enachi subliniază că intervenția vizează consecințele juridice ale unor situații deja produse și consideră că, pentru o asemenea soluție, este necesară o justificare clară privind eroarea legislativă care a generat problema, persoanele afectate și motivele pentru care noua reglementare trebuie să producă efecte și pentru perioada anterioară adoptării sale.
Disputa privind consilierii locali și județeni
Potrivit analizei, apariția rapidă a propunerii de modificare a fost favorizată de interpretările apărute în 25 și 26 august cu privire la aplicarea noilor reguli unor categorii de consilieri locali și județeni angajați contractual în administrația publică.
Ministerul Dezvoltării a transmis prefecților o interpretare potrivit căreia, în cazul consilierilor locali și județeni, trebuie avute în vedere regulile speciale prevăzute de art. 88 din Legea nr. 161/2003. Potrivit textului analizat, Agenția Națională de Integritate și-a exprimat acordul cu aceste precizări.
Deputata consideră că această situație poate explica urgența intervenției legislative, dar nu rezolvă problema fundamentării. În opinia sa, dacă problema era limitată la o anumită categorie de aleși locali, soluția putea fi construită punctual, în timp ce modificarea art. 550 are o formulare cu efect mai larg asupra personalului contractual.
Miza regulilor privind conflictele de interese
Analiza invocă și datele Agenției Naționale de Integritate privind mecanismul PREVENT. În 2024, acesta a analizat 19.592 de proceduri de achiziție publică pentru identificarea unor posibile conflicte de interese, iar inspectorii de integritate au emis 19 avertismente, aferente unor proceduri cu o valoare totală de 396.204.685,6 lei.
Datele nu pot fi atribuite direct reglementărilor vizate de art. 550 și nu demonstrează că personalul contractual ar fi responsabil pentru aceste situații, precizează Enachi. Ele indică însă amploarea mecanismelor instituționale de prevenire a conflictelor de interese.
În acest context, Raisa Enachi consideră că orice intervenție asupra normelor privind incompatibilitățile și conflictele de interese ar trebui să fie însoțită de o fundamentare care să explice disfuncționalitățile constatate, numărul instituțiilor și persoanelor afectate, efectele concrete ale normelor și motivele pentru care este necesară modificarea mecanismului legislativ.
Proiectul intră în dezbaterea Senatului
Potrivit deputatei, miza nu este aceea de a susține că orice incompatibilitate prevăzută de lege este justificată sau că Parlamentul nu poate corecta o reglementare considerată greșită. Problema este diferența dintre corectarea punctuală a unei norme și eliminarea sau restrângerea unui ansamblu de garanții de integritate.
Proiectul adoptat de Camera Deputaților nu este încă lege. Acesta a fost transmis Senatului, în calitate de Cameră decizională, unde există posibilitatea analizării modificărilor și a fundamentării acestora.
