179431 – 18092026 – Romfilatelia și Poșta Română introduc în circulație vineri, 18 septembrie 2026, emisiunea comună de mărci poștale România – Kazahstan, având drept subiect Rezervații ale Biosferei. Emisiunea, alcătuită din patru mărci poștale, un bloc filatelic de patru timbre dantelate, un plic „prima zi” și o mapă filatelică cu produs special în tiraj limitat, prezintă specii reprezentative din Rezervația Biosferei Munții Rodnei și din Rezervația Biosferei Altaiul de Vest.
România a recunoscut independența de stat a Republicii Kazahstan la 17 decembrie 1991, la o zi după proclamarea acesteia. La 15 iulie 1992, România și Republica Kazahstan au stabilit relații diplomatice.
Parcul Național Munții Rodnei este desemnat Rezervația Biosferei Munții Rodnei. Este al doilea parc național din țară, având o suprafață de 47.202 ha, localizat în grupul nordic al Carpaților Orientali. Importanța acestei arii protejate se datorează atât geologiei și geomorfologiei munților, cât și prezenței a numeroase specii de faună și floră, endemite și relicte glaciare. Din punct de vedere administrativ, parcul se întinde în judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud.
Preocupările privind protejarea naturii, a florei şi faunei sălbatice au existat încă din perioada interbelică, şi au culminat în anul 1932, când 183 hectare de gol alpin din zona Pietrosu Mare – județul Maramureș – au fost declarate rezervaţie naturală, rămasă în istorie ca prima rezervaţie de acest fel din România. Datorită importanţei şi frumuseţii particulare a cununei de pădure din jurul acesteia, în anul 1962 rezervaţia s-a extins la 2700 ha, iar în anul 1977 aceasta a ajuns la 3300 ha.
Momentul de referinţă în evoluţia acestei arii protejate o constituie atribuirea statutului cel mai important, respectiv declararea acestei suprafeţe de 3300 ha ca Rezervaţie a Biosferei la Paris, în anul 1979, de către Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură – Programul Omul şi Biosfera – MAB-UNESCO.
Această recunoaştere internaţională, precum şi preocupările continue ale specialiştilor români – silvicultori, biologi, botanişti, entomologi, geografi, pedologi, ornitologi, au consolidat nucleul viitorului Parc Naţional Munţii Rodnei. Acest statut este menționat și în legislația românească. Ulterior, conform prevederilor Legii nr. 5/2000 și Hotărârii Guvernului nr. 230/2003 Parcul Național Munții Rodnei este recunoscut ca Rezervaţie a Biosferei în anul 1980 de către Comitetul MAB UNESCO Paris.
La intrarea în parcul național, dinspre Borșa, se află Cascada Cailor, într-o zonă de un pitoresc deosebit. Stâncile din zonă sunt o mare atracție pentru alpiniști. Pe lângă zonele de protecție strictă Pietrosul Mare (3084 hectare), Piatra Rea (201 hectare), Ineu-Lala (960 hectare) și Corongiș (401 ha) mai sunt și ariile naturale protejate de interes național: Poiana cu narcise de pe Masivul Saca, Peștera din Valea Cobășelului, Izvorul Bătrâna, Izvoarele Mihăiesei și Peștera și Izbucul Izvorul Albastru al Izei.
Parcul Național Munții Rodnei se suprapune integral peste situl de importanţă comunitară ROSCI0125 Munții Rodnei și peste aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0085 Munții Rodnei.
Punctele de interes sunt: căldări și lacuri glaciare, vârfuri de peste 2000 m (Vf. Ineu, Vf. Pietrosul), jnepenișuri (Pinus mugo) cu zâmbru (Pinus cembra), peisaje montane superbe.
Poiana cu narcise din masivul Saca la o altitudinea de 1.600 m, oferă o priveliște magnifică. Sunt prezente cascade naturale, formațiuni geologice.
Flora montană: campanula, opaițul Munților Rodnei – endemit carpatic, gențiene, floarea de colț, bujorul de munte.
Fauna specifică zonei: urs, lup, râs, cerb, căprior, mistreț, capre negre, marmota, cocoșul de munte și cocoșul de mesteacăn.
Speciile întâlnite sunt:
Capra neagră (Rupicapra rupicapra), ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 6 lei, are un rol esențial în menținerea echilibrului ecologic și a sănătății ecosistemelor montane din Carpați. Ca animal erbivor, se hrănește cu ierburi alpine, mușchi și licheni, contribuind la reglarea creșterii acestora și la regenerarea naturală a plantelor. Este o sursă importantă de hrană pentru marii prădători din munți, cum ar fi lupul, râsul și ursul, facilitând fluxul de energie în natură.
Cocoșul de munte (Tetrao urogallus), redat pe timbrul cu valoarea nominală de 3 lei, joacă un rol ecologic esențial ca specie indicator pentru sănătatea pădurilor bătrâne de conifere și menținerea echilibrului trofic montan. Consumând muguri, lăstari, ace de conifere și fructe de pădure (cum ar fi afinele), influențează dinamic flora locală. Face parte din lanțul trofic, fiind o pradă importantă pentru răpitoare mari și mamifere carnivore (cum ar fi râsul sau acvila de munte).
Rezervația Biosferei Altaiul de Vest este situată în Kazahstanul de Est și face parte din comunitatea rezervației biosferei UNESCO. Teritoriul său acoperă ecosisteme montane unice, bogate în floră și faună, servind drept un centru important pentru conservarea biodiversității.
Ursul brun (Ursus arctos), reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 27 lei, este unul dintre cei mai mari prădători ai Eurasiei. Această specie joacă un rol cheie în ecosistemele din Altai, acționând ca un indicator al sănătății mediului. Ursul este cunoscut pentru constituția sa puternică, simțul olfactiv ascuțit și dieta omnivoră.
Pinul siberian, specie ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 9 lei, prezintă conuri de Pinus sibirica. Acestea conțin nuci nutritive vitale atât pentru ecosistemele forestiere, cât și pentru oameni. Cedrul este un simbol al taigaua Altai, asigurând stabilitatea comunităților forestiere
și furnizând resurse valoroase.
Emisiunea este disponibilă de vineri, 18 septembrie a.c., în rețeaua magazinelor Romfilatelia din București, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul nostru online: https://romfilatelia.ro/store/
