179347 – 09092026 – Elevii români de 15 ani au obținut rezultate sub media țărilor OCDE la toate domeniile evaluate în cadrul PISA 2025, iar diferențele dintre elevii din mediul urban și cei din rural ajung la 109 puncte la matematică. Rezultatele au fost prezentate de Ministerul Educației și Cercetării și Institutul de Științe ale Educației, în cadrul unei conferințe organizate la Biblioteca Centrală Universitară din București.
România a obținut un scor mediu de 425 de puncte la Științe, 419 la Matematică și 413 la Lectură. La rezolvarea computațională a problemelor, domeniu evaluat pentru prima dată în cadrul componentei „Învățarea în lumea digitală”, scorul României a fost de 442 de puncte.
Rezultatele sunt sub mediile statelor membre OCDE.
La Matematică, doar 48% dintre elevii români ating nivelul minim de competență, nivelul 2, față de 65% în țările OCDE. La Lectură, proporția este de 52%, comparativ cu 69% în OCDE, iar la Științe ajunge la 54%, față de 74%.
În același timp, ponderea elevilor români cu performanțe ridicate este redusă. Aproximativ 4% ating nivelurile 5 sau 6 la Matematică, 2% la Științe și doar 1% la Lectură. Mediile OCDE sunt de 8%, 7% și, respectiv, 6%.
Scădere de 16% la Lectură
Comparativ cu ediția PISA din 2022, rezultatele României sunt relativ stabile la Matematică și Științe. La Lectură, însă, scorul a scăzut cu 16%.
PISA 2025 a avut științele ca domeniu principal de evaluare, iar domeniul inovativ a fost „Învățarea în lumea digitală”.
La nivel internațional au participat peste 760.000 de elevi din 91 de țări și economii, reprezentând aproximativ 33 de milioane de elevi de 15 ani.
România a fost reprezentată de 7.725 de elevi din 322 de școli, eșantion considerat reprezentativ pentru populația de 15 ani. Potrivit datelor prezentate de autorități, rezultatele colectate în România au respectat standardele de calitate stabilite de OCDE.
Diferențe de peste 100 de puncte între urban și rural
Una dintre cele mai mari probleme evidențiate de datele PISA este diferența dintre rezultatele elevilor din mediul urban și cele ale elevilor din mediul rural.
La Matematică, diferența este de 109 puncte, la Științe de 98 de puncte, iar la Lectură de 94 de puncte.
Datele indică astfel o legătură puternică între performanța școlară și statutul socio-economic al elevilor, dezavantajele fiind concentrate în special în unitățile de învățământ din mediul rural.
Pentru România, rezultatele trebuie privite și în raport cu nivelul general de dezvoltare. PIB-ul pe locuitor este estimat la aproximativ 71% din media OCDE, iar doar 19% dintre persoanele cu vârste între 25 și 64 de ani au studii superioare, față de o medie de 41% în țările OCDE.
Elevii români sunt mai curioși decât media OCDE
Evaluarea relevă și câteva aspecte pozitive. 77% dintre elevii români declară un nivel ridicat de curiozitate, față de 73% la nivelul OCDE.
România stă mai bine și în ceea ce privește preocuparea pentru protecția mediului. 73% dintre elevi spun că sunt interesați să contribuie profesional la protejarea mediului, față de 62% în țările OCDE.
Implicarea părinților în educație s-a menținut relativ stabilă între 2022 și 2025. În aceeași perioadă, ponderea elevilor care învață în școli unde utilizarea telefoanelor mobile este interzisă a crescut de la 22% la 49%, ajungând la nivelul mediei OCDE.
Datele arată însă că folosirea dispozitivelor digitale în timpul orelor poate avea efecte negative asupra performanței. La Științe, elevii care raportează că sunt distrași de dispozitive digitale obțin în România rezultate cu 18 puncte mai mici, față de o diferență medie de 11 puncte în țările OCDE.
Există soluții?
Printre problemele prioritate pentru care Ministerul Educației și toți cei împlicați în sistemul educațional sunt depistarea timpurie a analfabetismului funcțional, evaluarea standardizată la nivel național și monitorizarea participării școlare și a progresului elevilor.
Un alt obiectiv ar trebui să fie reducerea diferențelor dintre urban și rural, prin sprijin multianual pentru școlile cu dezavantaje și prin extinderea accesului la servicii și oportunități educaționale în comunitățile rurale.
O altă direcție vizează formarea continuă a profesorilor, cu accent pe aplicarea la clasă a competențelor dobândite prin programele de formare.
Ministerul propune, de asemenea, dezvoltarea alfabetizării în domeniul inteligenței artificiale și continuarea măsurilor de limitare a utilizării necurriculare a dispozitivelor digitale în timpul orelor.
În plan administrativ, este avută în vedere consolidarea SIIIR, astfel încât datele demografice și socio-economice să poată fi corelate cu rezultatele evaluărilor și cu participarea elevilor la programele educaționale.
Rezultatele PISA 2025 au fost prezentate în cadrul evenimentului „De la date la politici educaționale: Sistemul educațional românesc în oglinda evaluărilor naționale și internaționale. Focus PISA 2025”, organizat de Ministerul Educației și Cercetării și Institutul de Științe ale Educației.
Evenimentul a fost deschis de ministrul interimar al Educației și Cercetării, Mihai Dimian. Au fost prezentate, de asemenea, rezultatele studiilor internaționale coordonate de Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanțelor Educaționale și rezultatele evaluărilor naționale.
În cadrul reuniunii a fost lansat și studiul „Factori determinanți privind participarea la educație a copiilor de etnie romă”.
