179642 – 15102026 – Costurile energiei, competitivitatea industriei europene și viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034 se află pe agenda reuniunii liderilor europeni din 15–16 octombrie. Negocierile bugetare rămân dificile, în condițiile în care statele membre au poziții diferite privind volumul cheltuielilor și distribuirea fondurilor între principalele politici europene.
Potrivit Reuters, liderii europeni analizează măsuri pentru reducerea presiunii costurilor energetice asupra companiilor și pentru susținerea producătorilor europeni în competiția internațională. Importurile din China și dezechilibrele comerciale dintre cele două economii se numără printre preocupările legate de competitivitatea industriei Uniunii.
Diferențe de poziție privind bugetul european
Comisia Europeană a prezentat în iulie 2025 o propunere de buget multianual de aproximativ 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028–2034, echivalentul a circa 1,26% din venitul național brut al Uniunii.
Proiectul urmărește finanțarea competitivității, cercetării, inovării, securității, tranziției energetice și dezvoltării regionale. Propunerea a deschis însă negocieri privind dimensiunea bugetului și prioritățile care ar trebui să beneficieze de alocări mai mari.
Președinția irlandeză a Consiliului UE a avansat o variantă de compromis de aproximativ 1.620 de miliarde de euro, cu circa 8% sub nivelul propus inițial de Comisie. Formula păstrează finanțarea agriculturii și a dezvoltării regionale, dar prevede reduceri pentru alte domenii, inclusiv competitivitate și securitate.
Unele state membre consideră că bugetul trebuie redus, în timp ce alte guverne avertizează că diminuarea alocărilor ar putea limita investițiile comune. Acordul va depinde de găsirea unui compromis între nivelul contribuțiilor naționale, finanțarea politicilor tradiționale și noile priorități ale Uniunii.
Aproape 30 de miliarde de euro propuse pentru infrastructura energetică
În propunerea pentru bugetul 2028–2034, Comisia Europeană prevede majorarea fondurilor pentru componenta energetică a Mecanismului pentru Interconectarea Europei de la 5,84 miliarde de euro în perioada 2021–2027 la aproximativ 29,91 miliarde de euro în următorul exercițiu financiar.
Alocările ar urma să susțină proiecte de interconectare transfrontalieră și dezvoltarea rețelelor energetice. Comisia propune, de asemenea, finanțarea tehnologiilor curate prin Fondul european pentru competitivitate și includerea investițiilor și reformelor energetice în planurile naționale și regionale de parteneriat.
Aceste sume fac parte din proiectul de buget și pot fi modificate în urma negocierilor dintre statele membre și instituțiile europene.
Pentru industrie, costul energiei influențează cheltuielile de producție și capacitatea companiilor de a concura cu producătorii din afara Uniunii. Investițiile în rețele și interconectări pot contribui la securitatea aprovizionării, însă evoluția prețurilor va depinde și de oferta disponibilă, de condițiile pieței și de politicile naționale.
Acordul bugetar, urmărit pentru sfârșitul anului
Negocierile pentru cadrul financiar multianual 2028–2034 trebuie să stabilească atât valoarea totală a bugetului, cât și distribuirea fondurilor între agricultură, coeziune, competitivitate, securitate și celelalte politici europene.
Adoptarea bugetului necesită unanimitatea statelor membre în Consiliul UE și acordul Parlamentului European. Obiectivul urmărit de instituțiile europene este obținerea unui acord politic până la sfârșitul anului 2026, astfel încât actele legislative și programele aferente să poată fi pregătite în 2027, iar noul cadru financiar să intre în aplicare la 1 ianuarie 2028.
Ce a anunțat România până acum
România a susținut menținerea finanțării pentru politica de coeziune și Politica Agricolă Comună în bugetul Uniunii Europene și s-a opus reducerilor suplimentare propuse de președinția irlandeză. Președintele Nicușor Dan a anunțat, la 9 octombrie, că Bucureștiul va pleda și pentru finanțarea apărării europene, a competitivității industriale și a securității energetice.
România urmărește păstrarea nivelului total al finanțării pentru politicile de coeziune și agricultură. Bucureștiul consideră că fondurile trebuie să contribuie în continuare la reducerea diferențelor economice dintre statele membre.
România face parte din grupul „Prietenii coeziunii”, format din 17 state membre, care au transmis președinției irlandeze o scrisoare comună pentru protejarea finanțării agriculturii și coeziunii. La 13 octombrie, grupul a criticat noile reduceri propuse, apreciind că acestea ar limita capacitatea UE de a-și finanța prioritățile.
Prin pozițiile exprimate până acum, România încearcă să evite situația în care finanțarea noilor priorități europene – apărare, securitate, competitivitate și energie – se face prin reducerea fondurilor pentru agricultură și coeziune.


