179526 – 01102026 – Cheltuielile curente pentru sănătate din România au ajuns în 2025 la 127,98 miliarde de lei, cu 29% peste nivelul din 2023, însă aproape 80% din resurse sunt direcționate către spitale și medicamente, în timp ce serviciile ambulatorii reprezintă aproximativ 20% din finanțare, potrivit studiului „Transparența banilor din sistemul medical românesc”, realizat de o echipă de cadre didactice și experți ai Academiei de Studii Economice din București, cu sprijinul Rețelei de Sănătate ”Regina Maria”.
Studiul analizează pentru anul 2025 principalele surse de finanțare a sistemului medical: Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, bugetul de stat, bugetele locale, schemele voluntare și plățile directe ale populației. Datele privind plățile directe reprezintă estimări calculate pe baza unor ipoteze metodologice determinate de disponibilitatea datelor.
Contribuțiile de asigurări sociale de sănătate au ajuns pentru prima dată să reprezinte mai mult de jumătate din finanțarea totală. Creșterea este asociată extinderii bazei de contributori și majorării salariilor. În același timp, dependența FNUASS de subvențiile acordate de la bugetul de stat s-a redus.
Povara financiară suportată de pacienți rămâne însă ridicată. Aproape 28% din cheltuielile pentru sănătate provin din surse private, iar plățile directe reprezintă a doua sursă de finanțare a sistemului, după CASS. Cele mai mari sume achitate de populație sunt destinate medicamentelor și serviciilor ambulatorii, inclusiv celor stomatologice. Deși ponderea plăților directe în totalul cheltuielilor a scăzut, valoarea efectivă plătită de pacienți continuă să crească.
Numărul contributorilor la sistem a ajuns la 9,66 milioane de persoane, în timp ce numărul celor neasigurați a crescut la 2,92 milioane. Studiul indică astfel o problemă privind acoperirea prin asigurarea de sănătate.
Structura cheltuielilor menține sistemul concentrat pe tratamentul afecțiunilor. Spitalele și medicamentele absorb împreună aproape 80% din resurse, iar ambulatoriul primește aproximativ o cincime. Finanțarea ambulatoriului a crescut mai rapid decât cea a spitalelor, însă ponderea acestuia în ansamblul cheltuielilor rămâne redusă.
Raportul identifică și diferențe între finanțarea furnizorilor publici și privați. Tarifele decontate de CNAS nu acoperă în toate cazurile costurile reale ale serviciilor, în timp ce spitalele publice beneficiază suplimentar de transferuri pentru salarii și de alte surse de finanțare publică. În cazul furnizorilor privați, partea neacoperită de tarif poate fi suportată de pacient prin contribuția personală.
Piața abonamentelor și asigurărilor medicale private a ajuns în 2025 la 510 milioane de euro, cu 13,9% peste nivelul din 2024. Abonamentele medicale reprezintă cea mai mare componentă a pieței, cu 2,21 milioane de pachete active. Aproape 94% din finanțarea privată provine însă în continuare din plățile directe ale pacienților.
Studiul recomandă o mai mare orientare a resurselor către prevenție și diagnosticarea precoce
Autorii recomandă extinderea accesului la asigurarea de sănătate și introducerea unei finanțări explicite de la bugetul de stat pentru protejarea categoriilor vulnerabile.
Pentru reducerea presiunii asupra spitalelor, studiul propune dezvoltarea medicinei de familie, a serviciilor ambulatorii și comunitare și orientarea unei părți mai mari a resurselor către prevenție și diagnostic precoce.
În cazul finanțării spitalelor, autorii recomandă recalcularea tarifelor decontate de CNAS pe baza costurilor reale ale serviciilor și aplicarea unui principiu de finanțare similară pentru același serviciu medical, indiferent dacă acesta este furnizat de un spital public sau privat.
Studiul susține, de asemenea, dezvoltarea abonamentelor și asigurărilor medicale private prin produse mai accesibile și stimulente fiscale, astfel încât finanțarea voluntară să reprezinte o alternativă la plata directă a serviciilor medicale.
„Avem nevoie ca resursele suplimentare să se regăsească în servicii accesibile, în prevenție și în diagnostic precoce. În spitale, finanțarea trebuie să reflecte serviciile efectiv oferite și costurile lor reale”, afirmă conf. univ. dr. Sorin Anagnoste, coordonatorul echipei care a realizat studiul.
Fady Chreih, CEO al Rețelei de Sănătate REGINA MARIA, susține că finanțarea publică trebuie să continue să crească, iar prevenția, diagnosticul precoce și accesul la servicii în ambulatoriu să devină priorități.
Studiul „Transparența banilor din sistemul medical românesc” poate fi consultat pe platforma de cercetare aplicată a ASE București.
