Acasă Politic Schengen, ,,vârful unui aisberg’’. Acum un deceniu se discuta la fel

Schengen, ,,vârful unui aisberg’’. Acum un deceniu se discuta la fel

DISTRIBUIȚI
A view of Schengen's sign in the village of Schengen, Luxembourg, 14 October 2014. EPA/NICOLAS BOUVY

 167763 – 11122023 – Problema intrării României în spațiul Schengen cu granițele aeriene este o temă readusă în actualitate la mai bine de 10 ani de când a fost enunțat în spațiul public acest subiect.

După ce în decembrie 2010 statele membre ale grupului de lucru Evaluare – Schengen au felicitat România pentru modul în care au fost implementate standardele Schengen în domeniul frontierelor aeriene, ba chiar se discuta despre o accedere în doi pași (aerian și ulterior terestru și maritim) a României în spațiul european de liberă circulație, problema aderării țării noastre la Spațiul Schengen revine în actualitate în aceiași termeni.

Prim-ministrul Guvernului României, Marcel Ciolacu, a anunțat pe Facebook că Austria este de acord ca România şi Bulgaria să intre în Schengen prin ridicarea granițelor aeriene, dar cu o serie de noi condiții. ”Am spart gheaţa! Austria şi-a flexibilizat poziţia în ceea ce priveşte spaţiul Schengen şi este de acord cu ridicarea graniţelor aeriene pentru România. Asta înseamnă că românii nu vor mai sta la cozi interminabile atunci când zboară în interiorul Uniunii Europene. Am făcut eforturi mari în ultimele luni să ajungem în acest punct şi le sunt recunoscător tuturor celor care au luptat pentru România”, a anunțat premierul Marcel Ciolacu, la mai puțin de o săptămână după Consiliul Justiție și Afaceri de la Bruxelles, unde oficialii austrieci s-au arătat hotărați să spună în continuare ”nu” extinderii Schengen.

În ciuda optimismului declarațiilor sale, premierul îi pasează rezolvarea problemei ministrului de Interne, Cătălin Predoiu, pe care îl mandatează să discute cu omologul austriac şi să ducă negocierile la bun sfârşit.

În funcție de familia politică din care fac parte, politicienii abordează nuanțat problema intrării României în spațiul Schengen, în timp ce experții evită să formuleze puncte de vedere categorice.

Fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu, contextualizează recentele declarații ale ministrului de Interne austriac pe care le consideră ”o gestică (…) care nu poate fi considerată o decizie pozitivă, clară”, pentru că ”Austria dorește să nu se izoleze, în condițiile în care în Parlamentul olandez se va lua decizia de ridicare a blocării Bulgariei”.

Dacă în 2010, corupția era motivul pentru care nu era permis accesul României în spațiul Schengen, acum Austria lansează noi condiționalități (Austria are pretenția admisiei migranților afgani și sirieni în România și Bulgaria), despre care analiștii spun că riscă să creeze probleme în politica internă.

Cristian Pîrvulescu, analist politic: „Extrema dreaptă va reproșa foarte mult acest lucru, pentru că, nu-i așa, România se va umple de străini. Deci există un risc foarte important în politica românească. Este vorba de o încercare de a introduce un element pe care Austria îl susține, legat de reforma politicii europene a migrației, în practicile europene, șantajând de fapt state care nu au probleme legate de migrație.”

Includerea în spațiul de liberă circulație pentru transportul aerian presupune eliminarea controalelor pașapoartelor în aeroporturi, ceea ce ar reduce considerabil timpul petrecut la cozi.

Nu există încă o poziție oficială a Austriei față de chestiunea ridicării graniţelor aeriene pentru România, dar presa din Viena scrie deja despre această posibilitate.

Exista speranța că Austria va avea această flexibilitate și că se va ajunge la acest tip de rezolvare negociată tocmai de aceea autoritățile de la București și de la Sofia nu au insistat pentru un vot în Consiliul JAI care a avut loc săptămâna aceasta.

Soluția este una de compromis, având în vedere că România se califica la accederea în spațiul Schengen încă din 2011, iar țara noastră trebuie să fie admisă integral.

Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, urmează să meargă în Slovenia, unde are mandat de negociere cu ministrul de Interne din Austria, Gerhard Karner.

Mai sunt multe aspecte de rezolvat până la sfârșitul acestui an. Bulgaria încă nu a primit în mod oficial decizia favorabilă a Olandei. Acest lucru urmează să se întâmple săptămâna viitoare, în preajma Consiliului European de iarnă, care are loc în intervalul 14-15 decembrie. Urmează să vedem cum se va formaliza această presupusă decizie și cum se va negocia, deoarece Austria are niște pretenții în plus referitoare la protecția suplimentară a frontierei externe a UE, în special în zona frontierei dintre Bulgaria și Turcia.

Din cauza orarelor de zbor care au legătură cu ora de vară și de toamnă, intrarea în Schengen pe cale aeriană nu se poate face decât odată cu schimbarea orei, la finalul lunii martie.

Același tip de discuție s-a purtat și în urmă cu 10 ani.

În 2014, senatorul Mircea Geoană, care la data respectivă era președintele Comisiei Schengen, atrăgea atenția membrilor delegaţiei Comisiei pentru afaceri interne din Bundestag-ul german aflați în vizită la București, că ”nu există nici un fel de legătură între protejarea granițelor românești ale Europei de imigrația ilegală din afara UE și libertatea de circulație a cetățenilor UE în interiorul Europei”.

”Sunt două universuri politice și juridice diferite. Aici este confuzia deliberată pe care factorul politic, în anumite țări europene, îl face. În mod deliberat se creează o confuzie între două entități care sunt distincte, iar confuzia involuntară care se face la nivelul opiniei publice din anumite țări europene este o legătură inexistentă între Schengen și migrație ilegală. Acest tip de joc pe spatele reputației României este excesiv și durează de prea multă vreme”, declara, la vremea respectivă președintele Comisiei Schengen.

Acesta atrăgea atenția că există și o fractură logică în această situație. “România este o țară care apără cu abnegație și cu sacrificii granițele NATO și UE și, în același timp, aceeași țară care își apără granițele nu este primită în Schengen. Este ilogic, contraproductiv și este nedrept. E un fel de Dr. Jekyll și Mr. Hyde, adică două fațete, una luminoasă și una foarte întunecată, ale aceluiași personaj: România. (…) Haideți să încercăm să spargem această mitologie că în spatele temei de imigrație ilegală se află de fapt răspunsul de a primi România în Schengen”, spunea Geoană.

“În clipa de față, în Europa avem mult prea multe teme asupra cărora nu găsim consens și poate că tema Schengen pare relativ marginală (…) uitați-vă puțin la câte alte multe teme nu avem un consens real: răspunsul la acțiunile Rusiei, problema viitorului spațiului Euro, problema britanică, problema cuplului franco-german. Sunt prea multe lucruri pentru care nu mai găsim un minim de consens în Europa. Riscăm ca acest mozaic de politici naționale sau regionale să nu devină mai numeroase decât temele comune care ne unesc pe cei 28 sau poate mai mulți în anii care vin. Aici este teama noastră de fapt și subiectul Schengen este doar expresia ,,vârful unui aisberg’’ cu privire la o fractură în interiorul Europei care este mult mai severă. De aceea, când atragem atenția asupra subiectului Schengen, atragem atenția asuprea unui lucru mult mai profund de factură strategică, culturală, pe care am crezut că am depășit-o o dată cu accederea la UE. Aceasta este de fapt teama noastră centrală: ca nu cumva Europa să nu meargă mai departe, să nu găsim energia să mergem împreună mai departe. Pe Schengen, evident, suntem frustrați, dar temerea noastră este mai profundă și depășește experimentul strict românesc. Suntem acționari importanți în proiectul european și vrem ca acesta să reușească și acest lucru este mai important decât orice altă temă”, afirma senatorul român.