145808 – 23082016 – Deputatul ALDE Cornelia Negruţ a primit răspuns la interpelarea adresată ministrului Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, pe tema solicitărilor de obţinere a cetăţeniei române.
”Vă supun atenţiei problemele cu care se confruntă mii de cetăţeni români, care locuiesc în prezent în sudul Ucrainei, pe malul drept al Tisei, deşi majoritatea acestora au domiciliul în judeţul Maramureş. Alte câteva mii aşteaptă cu nerăbdare răspuns la cererile lor, adresate fie Consulatului General al României de la Cernăuţi, fie direct în România, pentru a redeveni cetăţeni români. Aceşti oameni constată însă, din nefericire, că politica externă a României îi cam marginalizează, din moment ce obţinerea cetăţeniei române se dovedeşte a fi un proces extrem de anevoios şi de durată. Aceste comunităţi încă foarte numeroase şi compacte de români din Transcarpatia vorbesc limba română, respectă obiceiurile şi tradiţiile româneşti, omagiază toate sărbătorile importante ale României (Ziua Naţională, sărbătorile religioase, etc.). Foarte mulţi dintre ei au dublă cetăţenie, ucraineană şi română, însă, spre deosebire de alţi cetăţeni străini care au şi cetăţenie română, spre exemplu cei din Republica Moldova, ucrainienii cu cetăţenie română
nu au paşaport românesc care să le faciliteze accesul liber în România. În al doilea rând, pentru a intra în România, aceşti oameni trebuie să se adreseze consulatului român aflat în Cernăuţi. Oraşul Cernăuţi este la o distanţă de peste 300 kilometri depărtare de aceste zone populate de români. Astfel, fiecare persoană care doreşte să călătorească în România, pentru a-şi vizita rudele spre exemplu, trebuie să străbată cel puţin două drumuri la Cernăuţi, pentru depunerea documentelor şi ridicarea acestora, iar perioada de acordare a vizei periodice durează câteva săptămâni. În aceste condiţii, românii din sud-vestul Ucrainei solicită MAE deschiderea unui nou punct consular în această zonă, cu atât mai mult cu cât în urma evenimentelor din ultimii ani din ţara vecină, numărul celor care doresc să revină în ţară a crescut în mod determinant”, a argumentat parlamentarul în documentul oficial înaintat conducerii MAE.
Ministrul Lazăr Comănescu i-a transmis Corneliei Negruţ că, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe român, în textul Acordului între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind micul trafic de frontieră, semnat la Kiev, la 2 octombrie 2014, şi intrat în vigoare la 14 mai 2015, a fost inserată o prevedere – art. 5 alin. (6), conform căreia, ”pentru asigurarea implementării corespunzătoare a Acordului, fiecare Parte Contractantă va deschide, pe bază de reciprocitate, un nou oficiu/birou consular pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante”.
Referitor la etnicii români din Ucraina, ministrul Comănescu a informat-o pe Cornelia Negruţ că ei pot dobândi cetăţenia română, în cazul îndeplinirii condiţiilor prevăzute de legislaţia română relevantă, putând beneficia de asemenea şi de anumite facilităţi (în cazul în care se încadrează în categoriile de persoane vizate de aceste prevederi mai favorabile). ”În conformitate cu normele internaţionale în materie, legislaţia română nu este discriminatorie pe criteriul etnic – etnicii români nefiind în consecinţă favorizaţi în raport cu persoanele de altă etnie în ceea ce priveşte dobândirea cetăţeniei române. Astfel, cetăţenii străini, indiferent de etnia lor, pot dobândi cetăţenia română la cerere, cu îndeplinirea anumitor condiţii. Legislaţia română prevede, de asemenea, anumite facilităţi, în cazul unor categorii speciale de persoane (indiferent de etnia acestor persoane). Altfel, un regim mai favorabil este aplicabil foştilor cetăţeni români (precum şi descendenţilor acestora până la gradul III de rudenie), care şi-au pierdut cetăţenia din motive istorice, independent de voinţa lor. De asemenea, prin modificări foarte recente, operate printr-un act normativ din 2015, au fost introduse anumite facilităţi pentru persoanele care au contribuit în mod deosebit la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti, dar şi pentru persoanele care pot contribui în mod semnificativ la promovarea imaginii României prin performanţe deosebite în domeniul sportului. Nu există vreun impediment ca persoanele care deţin cetăţenia română, inclusiv cele cu domiciliul în străinătate, să solicite emiterea documentelor de călătorie prevăzute de legislaţia română relevantă, în cazul îndeplinirii condiţiilor necesare”, a conchis ministrul de Externe. – PROMPT MEDIA
