94150 – 23092010 –75% dintre români consideră că cei care au colaborat cu Securitatea nu trebuie sa aibă funcţii publice sau dacă au o funcţie să fie demişi ori să îşi dea demisia, 42% cred că regimul comunist a fost ilegitim iar 41% spun că regimul comunist a fost „criminal”, arată un sondaj realizat de CSOP în colaborare cu IICCMER (Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilul Românesc). Sondajul a fost realizat în perioada 27 august – 2 septembrie 2010, pe un eşantion naţional reprezentativ de 1.133 persoane, cu o eroare de 2,9%.
Măsurile luate împotriva celor care se dovedeşte că au colaborat cu Securitatea, potrivit opiniei respondenţilor sunt de îngrădire a accesului în funcţiile publice. 27% consideră necesară demiterea, 21% autodemiterea, 11% interdicţia, pentru o perioadă, de a candida în funcţii publice, 16% condamnarea juridică pentru declaraţii false cu privire la colaborarea cu Securitatea.
Puţin peste jumătate dintre cei chestionaţi consideră că este necesar un Muzeu Naţional al Dictaturii Comuniste din România. La fel, puţin peste 50% dintre respondenţi consideră că este necesară o zi Naţională de Comemorare a Victimelor Regimului Comunist din România.
Conform sondajului CSOP, existenţa represiunii din perioada comunistă este confirmată de jumătate din populaţie, în pofida viziunii pozitive asupra trecutului comunist.
Sondajul CSOP arată că 47% dintre români consideră comunismul o idee bună prost
aplicată, 27% o idee proastă iar 14% o idee bună bine aplicată.
Trecutul comunist este văzut pozitiv prin comparaţie cu prezentul marcat de criza economică: 50% dintre cei chestionaţi afirmă că înainte de decembrie 1989 era mai bine în România, în vreme ce 23% consideră că era mai rău iar 14% consideră că era la fel.
Sondajul CSOP mai arată că, 25% dintre cei chestionaţi susţin că Nicolae Ceauşescu a făcut bine României iar 15% că a făcut rău ţării.
Existenţa unor traume colective şi individuale pe întreaga durată a regimului comunist este sugerată de faptul că majoritatea respondenţilor se pronunţă în favoarea comemorării şi memorializării intervalului istoric marcat de dictatura comunistă în România. Imaginea relativ pozitivă a unor lideri ca Nicolae Ceauşescu se explică prin faptul că populaţia nu a avut şi nu are decât un acces limitat la acele informaţii de natură să clarifice responsabilităţile oficialilor comunişti în deciziile care au dus la crimele şi abuzurile comise în perioada comunistă. Aşadar, se poate afirma că este datoria atât a instituţiilor statului cât şi a mass-media din România să promoveze un tip de discurs complex, nuanţat şi responsabil care să reflecte şi să analizeze dilemele, provocările şi problemele presupuse de asumarea trecutului comunist. www.promptmedia.ro
