Acasă Uncategorized Bucuresti: Raportul Transparency International constata reluarea cresterii gradului de coruptie in Romania

Bucuresti: Raportul Transparency International constata reluarea cresterii gradului de coruptie in Romania

DISTRIBUIȚI

95207 – 26102010 –  Pentru prima oară din 2002 şi până acum, Indicele de Percepţie a Corupţiei lansat de Transparency International, România se plasează pe un trend negativ în ceea ce priveşte percepţia privind corupţia la nivelul sectorului public şi a reformelor de combatere a ei. După ce anul trecut indicele a dat un semnal sever privind îngheţarea luptei anticorupţie, România obţine 3,7 puncte din 10, arătând nu doar stagnarea efectelor politicilor anticorupţie, ci chiar o creştere a gradului de corupţiei percepută.

 

 

 

 

 

Astfel, România ocupă un deloc flatant loc 25 între cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, fiind urmată doar de Bulgaria cu 3,6 puncte şi Grecia cu un scor de 3,5.

Semnalul de alarmă nu a fost nicicând mai serios – indicele compozit rezultat în cadrul IPC surprinde cu precădere tendinţe manifestate în evoluţia percepţiei privind corupţia dintr-o ţară. Se constată în acest ultim an abandonarea reformelor sistemice cu impact, şi reducerea gradului de interes a factorilor politici pentru combaterea corupţiei, ceea ce a avut ca rezultat scăderea în clasamentul IPC şi mai grav, deschiderea unui extrem de periculos trend descendent.

Dacă perioada de criză financiară a dat o lecţie tuturor marilor puteri industrializate ale lumii, arătând în ce măsură corupţia poate duce la sărăcie pentru cei mai afectaţi de aceasta şi la dezvoltare economică nesustenabilă pentru mediul de afaceri, România, aflată într-o severă criză financiară, trebuie să acţioneze până când acest flagel îi va aduce falimentul guvernamental şi financiar, ci să internalizeze angajamentul pentru transparenţă şi responsabilitate ca premisă a redresării economice.

Anul acesta Transparency International Romania a lansat Analiza-diagnostic Sistemul Naţional de Integritate unde se vădeşte legătura între gradul de corupţie şi indicatori precum calitatea vieţii, dezvoltare sustenabila şi funcţionarea statutului de drept.

Dintre ţările care au înregistrat în acest an scoruri inferioare celor din anul anterior fac parte şi statele cele mai afectate de criza financiară, agravată de lipsa de transparenţă şi de integritate, cu privire la deciziile guvernamentale, cheltuirea fondurilor publice, funcţionarea structurilor administraţiei şi a poliţiilor administrative. Chiar statele nou membre ale UE care şi-au respectat angajamentele de transparenţă şi integritate precum Polonia, spre exemplu, înregistrează o creştere de 0,3 puncte, arătând o legătură directă între creşterea economică şi o îmbunătăţire a climatului public de integritate. Dar, spre deosebire de România, în Polonia eforturile anticorupţie au fost intensificate după aderarea la UE şi nu abandonate.

Transparency International Romania apreciază că această scădere este rezultatul lipsei de coordonare strategică în privinţa măsurilor legislative şi instituţionale, ceea ce a condus la vulnerabilizarea excesivă a tuturor pilonilor de integritate şi la afectarea credibilităţii reformelor şi a României în general. Decredibilizarea României este cu atât mai evidentă cu cât indicele compozit pentru ţara noastră ia în calcul evaluări extreme de realiste şi influente ale unor organizaţii precum Country Risk Service and Country Forecast al Economist Intelligence Unit, Global Risk Service al IHS Global Insight, World Competitiveness Report al Institute for Management Development sau Global Competitiveness Report al World Economic Forum.

IPC al Transparency International subliniază cu şi mai multă putere semnalele de alarmă aduse de rapoarte ale unor instituţii de prestigiu şi se înscrie şi în linia evaluărilor Worldwide Governance Indicators al Băncii Mondiale care arată o scădere a indicelui privind controlul corupţiei precum şi al celui referitor la efectivitatea guvernării precum şi a evaluărilor la nivelul sistemului naţional de integritate ale Transparency International Romania.

Iar dacă guvernul României nu înţelege să îşi asume înţelesurile date de toate aceste instituţii, cu siguranţă mediul de afaceri ştie să citească efectele şi riscurile pe care absenţa reformelor reale anticorupţie le pot aduce climatului investiţiilor străine. Traducerea costurilor corupţiei semnalate de toate aceste evaluări înseamnă: a) absenţa unor politici anticorupţie coerente, precum şi o Strategie Naţională Anticorupţie neactualizată din 2007, b) un sistem judiciar pentru care nici la acest moment nu există o strategie coerentă de continuare a reformelor şi nepregătit să ofere un climat de predictibilitate investitorilor, c) destructurarea masivă în domeniul cheltuirii resurselor publice, care, în condiţiile crizei economice şi a creşterii gradului de îndatorare a ţării, a fost dublată de o alocare opacă a acestora, d) reducerea în şi mai mare măsură a eficienţei României în accesarea fondurilor publice europene, e) un sistem neperformant şi incert de achiziţii publice care a dus la cheltuieli semnificative pentru investiţii fără impact şi la costuri uriaşe pentru contribuabilii la bugetul astfel alocat, f) scăderea calităţii vieţii pentru toate categoriile sociale care plătesc costurile corupţiei generalizate în timp ce se risipesc resursele publice în mod netransparent şi preferenţial, g) lipsa de responsabilitate pentru acţiunile proprii ale unor categorii de oficiali din conducerea administraţia centrale şi locale, a magistraţilor, şi a jurisdicţiilor administrative, h) lipsa stabilităţii regulilor care deschide calea către abuzuri în exercitarea prerogativelor de putere publică şi în gestiunea politicilor publice, i) degradarea masivă a climatului de legalitate şi legitimitate a actului de administrare

Transparency International Romania atrage atenţia că sacii aduşi în căruţa României de integrarea la UE nu sunt o provizie suficientă pentru a ne asigura că putem ignora costurile corupţiei. Transparency Internaţional România solicită autorităţilor de la Bucureşti să dea dovadă de maturitate şi să înţeleagă că eforturile anticorupţie nu trebuie folosite în scop propagandistic ci ca un mijloc de asigurarea a competitivităţii României şi garantare a drepturilor cetăţenilor ei.

Punctajul obţinut de România în IPC reprezintă cuantificarea rezultatelor reformelor anticorupţie, din perspectiva experţilor, analiştilor de ţară străini şi naţionali, precum şi a oamenilor de afaceri, potenţiali investitori. De aceea deficienţele sesizate de aceste categorii nu mai poate trece neobservată sau fără efecte, şi propune măsuri urgente pentru a nu rata şansa României de a spera la o recuperare sustenabilă în perioada post-criză financiară.

Pentru prefigurarea acelor măsuri capabile să producă un impact real şi sustenabil Transparency International România solicită constituirea unui grup de lucru cu participarea reprezentanţilor tuturor partidelor parlamentare şi a instituţiilor relevante în cadrul pilonilor de integritate publică, şi oferă sprijinul voluntar pentru asigurarea funcţiei de secretariat a Iniţiativei naţionale pentru Bună guvernare şi integritate publică. www.promptmedia.ro

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.