Acasă Uncategorized Bucureşti: Absorbţia fondurilor structurale este puternic îngreunată de deficiențele instituționale

Bucureşti: Absorbţia fondurilor structurale este puternic îngreunată de deficiențele instituționale

DISTRIBUIȚI

95790 – 14112010 – Ținând cont de experiența de peste doi ani in scrierea și implementarea proiectelor în cadrul POSDRU, membrii Centrului de Cercetare și Dezvoltare Socială “Solidaritatea” constată că mecanismele de funcționare ale instituțiilor implicate în buna funcționare a acestui program continuă să fie deficitare, ele constituind principala cauza a nivelului foarte scăzut de absorbție a fondurilor structurale. Problema cea mai importantă o constituie lipsa sprijinului de care au nevoie organizațiile care implementează proiectele, dublată de piedicile ridicate de instituțiile statului care ar trebui să susțină beneficiarii implicați în aceste activități. Având în vedere întrunirea Comitetului de Monitorizare a Programului Operațional Sectorial Dezvoltare Resurse Umane în perioada 15 – 16 noiembrie.2010 supunem atenției principalele deficiențe ivite și propuneri ce ar crește considerabil absorbția fondurilor în cadrul acestui program: Este necesară suplimentarea susținerii implementării proiectelor prin creșterea cuantumului prefinanțării și îmbunătățirea mecanismelor de acordare a acesteia. Având în vedere că și acordarea prefinanțării într-o singură tranșă lasă nerezolvate o serie de probleme legate de cash flow (mai ales în contextul – frecvent – al nerespectării termenelor de rambursare de către Autoritatea de Management/Organismele Intermediare) solicităm creșterea cuantumului prefinanțării la 50%, urmând ca diferența de 20% să fie acordată în timpul derulării proiectului. În acest sens trebuie avut în vedere faptul că activitățile desfășurate în cadrul proiectelor reprezintă, în majoritatea cazurilor, desfășurarea unor activități de interes public cel mai adesea   de către organizații care nu sunt instituții publice, ele utilizând bani privați în interes public. Întârzierile cu care se desfășoară rambursările conduc la imobilizarea unor sume importante din banii privați în acest proces, organizațiile implicate în procesul implementării proiectelor devenind, în mod forțat, creditori ai statului pe termene din ce în ce mai lungi. Absența unor salarii stimulative pentru salariații AM/OIR, direct proporționale cu volumul de muncă și importanța muncii acestora, împreună cu numărul insuficient de salariați ai acestor organisme, conduc la îngreunarea exagerată a procedurilor datorită deficitului de personal și de interes în rezolvarea cu celeritate a problemelor ivite. Este necesară introducerea unui sistem de salarizare flexibil, bazat în special pe eficiență, care să permită câștiguri salariale direct proporționale cu rezultatele și creșterea numărului de salariați. Lipsa rambursării TVA până la această dată pune în mari dificultăți beneficiarii în ceea ce privește susținerea cash-flowului. Solicităm ca soluție urgentă pentru deblocarea acestor sume posibilitatea fie de a suporta TVA-ul din prefinanțare și din rambursări, fie de a putea introduce un mecanism de compensare a datoriilor către stat cu sumele pe care statul le datorează (deseori de peste un an de zile) organizațiilor care implementează proiecte. Solicităm compensarea datoriilor, respectiv compensarea sumelor datorate statului cu sumele pe care statul ni le datorează rezultate din nerambursarea TVA. Întârzierile în rambursarea sumelor aferente cererilor de rambursare creează mari probleme de cash flow, îngreunând considerabil implementarea proiectelor prin imobilizarea fondurilor organizațiilor care implementează în cheltuieli a căror rambursare întârzie, uneori chiar cu luni de zile. Considerăm reducerea termenului de rambursare la 20 de zile și introducerea unor penalități pentru întârzierea rambursărilor similare celor pe care beneficiarii trebuie să le plătească în cazul întârzierii plății datoriilor către stat. Așa cum trebuie să raportăm ca venituri sumele rezultate din dobânzile aferente prefinanțării tot așa trebuie raportate ca pierderi ale beneficiarului (și finanțate din sumele aferente proiectului) dobânzile pe care le-ar fi produs sumele imobilizate de beneficiari în cheltuielile efectuate până la data rambursării (cu atât mai mult în cazul întârzierii rambursărilor). Este indicată modificarea procesului de rambursare (element esențial pentru absorbția de fonduri), banii putând fi rambursați odată cu depunerea cererii, urmând a se aplica corecțiile la următoarele rambursări. Introducerea unui mecanism de sprijin din partea statului, pe structura unui fond de garantare, care să deschidă posibilitatea obținerii unor credite pentru susținerea cash flow-ului de la băncile comerciale pe baza contractului de finanțare și a cererilor de rambursare. Până în acest moment se remarcă dezinteresul băncilor pentru susținerea organizațiilor care implementează proiecte pe acest Program Operațional, chiar dacă au de beneficiat în urma derulării programelor prin intermediul lor, dublat de dezinteresul statului față de susținerea celor care ar putea să absoarbă fondurile structurale. Trebuie avută în vedere posibilitatea garantării cu Contractul de finanțare (eventual chiar cu cereri de rambursare) și cu bunurile achiziționate pe proiect a unor împrumuturi pentru susținerea cash-flowului. Orientarea Autorității de Management și a Organismelor Intermediare către sprijinirea beneficiarilor, punând accentul pe prevenție și nu pe sancționarea acestora. Procedurile greoaie, birocratice, fac absorbția de fonduri foarte dificilă; obsesia fonturilor, a virgulei, a formulelor prestabilite, a formei în dauna fondului, întârzie foarte mult derularea procedurilor. Este nevoie de o mai mare suplețe, de termene mai scurte în favoarea beneficiarilor, de atitudine pro-activă din partea salariaților instituțiilor implicate în monitorizarea implementării proiectelor.Este necesară prevederea cheltuielilor pentru depozitarea arhivelor rezultate în urma desfășurării proiectelor, aceste cheltuieli urmând să fie eligibile pe toată durata existenței obligației de arhivare a documentelor. Obligația păstrării documentelor până în 2021 trebuie să aibă corelativ dreptul de a putea cheltui sumele necesare pentru îndeplinirea acestei obligații. În acest sens se pot contracta servicii de depozitare cu firmele de specialitate, contractele urmând a fi plătite în perioada de implementare a proiectelor. Contractele pot prevedea dreptul de control al acestor documente pentru toate autorităților interesate, la locul de depozitare. Compatibilizarea sistemelor informatice: modulul action web să permită importul datelor din excel. Formatul action web pentru evidența cheltuielilor este mult prea greoi, operarea cu el consumând foarte multe resurse.Schimbarea aspectului unilateral al Contractelor de finanțare, în cadrul cărora AM/OIR au numai drepturi (fără nicio sancțiune) iar beneficiarii au numai obligații, cu extrem de puține drepturi. Contractele de finanțare nu trebuie să mai aibă un caracter unilateral, în totală disonanță cu prevederile Codului Civil și ale Codului Comercial, ci să fie sinalagmatice, introducând drepturi și obligații de ambele părți. Având în vedere condițiile existente pe piață, plafoanele de cheltuieli cu cazarea, transportul și diurna trebuie să fi identice pentru intern și pentru extern. Ordinul MM nr. 1117/2010 are în acest sens un caracter discriminator și nu ține cont de costurile reale. Este necesar ca toate cheltuielile cu conturile proiectului să fie eligibile deoarece sunt cheltuieli ce țin strict de buna desfășurare a proiectului. În caz contrar multe proiecte aflate în derulare sau chiar aproape de finalizare ar risca să cadă datorită faptului că au avut bugetele duse la maximum și adăugarea unor cheltuieli neeligibile (neprevăzute inițial) ar conduce la depășirea bugetului maxim. Clarificarea numeroaselor aspecte ambigui care îngreunează implementarea proiectelor cum ar fi: contractarea serviciilor de audit de către beneficiar, în condițiile extinderii termenului de beneficiar la întreg parteneriatul, semnifică faptul că auditorul trebuie să auditeze și partenerii (inclusiv prin deplasare la sediul acestora), câți experți financiari trebuie să fie angajați pe proiect: unul sau doi (în condițiile în care formal se solicită doar unul, însă contractele de finanțare, prin modalitatea în care descrie activitatea acestora, lasă să se înțeleagă că sunt necesari: un expert contabil pentru înregistrarea actelor contabile și un expert contabil/contabil autorizat pentru certificare)? Prevederile în domeniu trebuie să fie consonante și cu prevederile legale și statutare (ex. CECAR). eliminarea ambiguităților create prin redefinirea termenului beneficiar și introducerea celui de lider de parteneriat etc, eliminarea incoerențelor legislative prin armonizarea prevederilor din legi speciale cu cadrul legislativ creat pentru implementarea proiectelor, introducerea posibilității încheierii Contractelor civile pentru fiecare membru al echipei de management astfel încât să poată fi creat cadrul juridic necesar pentru angrenarea răspunderii materiale a celor implicați pentru implementarea întregului proiect și a responsabilizării acestora pentru buna desfășurarea a activităților. La ora actuală organizațiile care implementează proiecte au reale dificultăți cu formele impuse de Codul Muncii, fiind obligate să încheie Contracte individuale de muncă ce limitează posibilitatea introducerii responsabilității față de implementarea întregului proiect. Sunt angajați salariați care își iau lefurile indiferent de rezultate (amânând eventual din activități) iar după câteva luni de implementare își dau demisia fără a putea fi trași la răspundere pentru ceea ce nu au făcut. Contractele civile – de management – care leagă obținerea unor câștiguri de atingerea rezultatelor finale prevăzute în proiect creează mecanismele necesare pentru punerea în practică a obligației finale a beneficiarului/liderului de parteneriat. Flexibilizarea prevederilor Codului muncii în ceea ce privește desfășurarea activității pe proiecte (cu caracter de excepție), limitările impuse de acesta (ex. timp de muncă, program de lucru, formă de angajare etc.) fiind în totală disonanță cu nevoile concrete ale implementării unui proiect. – www.promptmedia.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.