96500 – 08122010 – Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi a participat, marţi, la o sesiune aniversară consacrată împlinirii a 90 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Sfântul Scaun, alături de Nunţiul Apostolic în România, arhiepiscopul Francisco-Javier Lozano. Evenimentul a fost organizat de MAE în colaborare cu Nunţiatura Apostolică în România şi a cuprins o sesiune aniversară de comunicări şi o expoziţie de documente diplomatice relevante pentru istoria bilaterală. La eveniment au participat membri ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, personalităţi politice, reprezentanţi ai comunităţilor academice, religioase, ai societăţii civile şi ai mass-media.
În discursul său, ministrul Afacerilor Externe si-a exprimat speranţa că, într-un viitor cât mai apropiat, va putea să se materializeze vizita în ţara noastră a Papei Benedict al XVI-lea.
„Considerăm că Biserica poate juca, în continuare, un rol important în domenii precum incluziunea socială, asistenţa caritabilă şi medicală, educaţie, cultură şi ne propunem să sprijinim eforturile întreprinse în această direcţie”, a subliniat şeful diplomaţiei române.
Teodor Baconschi a relevat „importanţa relaţiei dintre România şi Sfântul Scaun, din mai multe considerente care ţin şi de existenţa şi constituirea în peninsula italiană a unei vaste comunităţi româneşti”.
„Fără vizita Papei şi fără capacitatea singurei Biserici Ortodoxe de cultură şi limbă latină de a se deschide într-un dialog ecumenic, frăţesc şi sincer cu lumea catolică, românii din Italia nu ar mai fi avut astăzi parte de ospitalitatea liturgică deosebit de generoasă pe care o oferă Biserica Catolică şi bineînţeles Conferinţa Episcopală Italiană. Suntem recunoscători Sanctităţii Sale, Benedict al XVI-lea pentru această linie de ajutorare fraternă a organizării Bisericeşti a românilor care trăiesc astăzi în Italia”, a mai spus şeful diplomaţiei române.
„Am primit chiar ieri semnalul că acest proces care este şi juridic, instituţional dar şi politic de recunoaştere a Episcopiei Ortodoxe Române din Italia se apropie de sfârşit”, a adăugat Baconschi, exprimându-şi speranţa că „la începutul anului viitor, Episcopia Ortodoxă Română va fi recunoscută de guvernul italian cu nişte consecinţe inclusiv în planul asistenţei financiare pentru comunităţile noastre. A subliniat că „fără îndoială că lobby-ul făcut de Sfântul Scaun şi de Episcopii italieni au avut un rol major, în acest sens”
Relaţiile dintre România şi Sfântul Scaun coboară în istorie până în perioada Evului de Mijloc, ilustrativă fiind în acest sens corespondenţa dintre Scaunul Apostolic şi domnitorii Ţărilor Române. Corespondenţa suveranilor pontifi cu domnii Ţărilor Române datează încă de la începutul veacului al XIV-lea, cu puţină vreme înaintea momentului fondării statelor feudale româneşti de sine stătătoare.
În secolele XIV-XV, relaţiile sunt informate de un obiectiv comun: lupta împotriva expansiunii otomane şi dorinţa Vaticanului de întemeiere de alianţe ale statelor creştine din centrul şi apusul Europei. Evocatoare este, din această perspectivă, corespondenţa dintre papa Sixt al IV-lea şi domnitorul Moldovei, Ştefan cel Mare, calificat de Suveranul Pontif drept „atlet al lui Cristos” (scrisoare adresată domnitorului român, la 31 martie 1475, în urma victoriei lui Ştefan în bătălia cu turcii de la Podul Înalt -10 ianuarie 1475). Sau scrisoarea papei Clement al VIII-lea adresată lui Aron Vodă, în care, între altele, se făceau referiri la latinitatea românilor: “Sunteţi urmaşi ai latinilor şi italienilor şi desigur doriţi şi voi gloria strămoşilor voştri”. Ori calificarea de către acelaşi Suveran Pontif a domnitorului Mihai Viteazul drept „unul din cei mai viteji, puternici, valoroşi şi înţelepţi principi ce trăiesc azi”.
La 1 iunie 1920 este înfiinţată Legaţia României pe lângă Sfântul Scaun, titular al acesteia fiind Dimitrie C. Pennescu, în calitate de trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar.Relaţiile diplomatice ale României interbelice cu Sfântul Scaun au cunoscut o evoluţie semnificativă, prin contribuţia unor profesionişti care au activat la Legaţia de la Roma: Dimitrie Pennescu, Caius Brediceanu, Nicolae Petrescu-Comnen. Activitatea lor eficientă va duce, între alte realizări, la semnarea, la 10 mai 1927, a Concordatului între România şi Sfântul Scaun. Documentul, intrat în vigoare la 7 iulie 1929, a permis reorganizarea Bisericii Catolice de rit latin, garantându-se credincioşilor acesteia exprimarea libertăţii religioase, aşa cum fusese recunoscută, în Constituţia din 1923, pentru ortodocşi şi greco-catolici.
La 22 decembrie 1938, Legaţia României a fost ridicată la rangul de ambasadă, revenindu-se, în 1940, la statutul de Legaţie.
După cel de-al II-lea Război Mondial şi instaurarea regimului comunist în România, relaţiile bilaterale au fost afectate brutal de măsurile adoptate de autorităţile comuniste. La începutul anului 1946, Nunţiul papal, Mons. Andrea Cassulo, a fost declarat „persona non grata”; ulterior, prin Decretul nr. 151 din 17 iulie 1948, Concordatul a fost denunţat. La 4 iulie 1950, relaţiile diplomatice ale României cu Sfântul Scaun au fost întrerupte.
După decembrie 1989, relaţiile Sfântului Scaun cu noua Românie democratică au fost restabilite, înscriindu-se pe făgaşul normalităţii.
România şi Sfântul Scaun au hotărât reluarea relaţiilor diplomatice la 15 mai 1990. Din ianuarie 1998, în România se revine la vechea tradiţie prin care Nunţiul apostolic la Bucureşti devine decanul corpului diplomatic.
Vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România – premieră şi moment de vârf în istoria relaţiilor dintre România şi Sfântul Scaun: prima vizită a unui Suveran Pontif într-o ţară cu majoritate confesională creştin-ortodoxă, moment cu o încărcătură simbolică şi emoţională incontestabile. www.promptmedia.ro
