98543 – 17022011 – Membrii Parlamentului European consideră „Strategia pentru regiunea Dunării” o şansă unică pentru stimularea cooperării transnaţionale şi pentru a determina o dezvoltare economică şi culturală sustenabilă în centrul şi estul Europei, în beneficiul a 115 milioane de cetăţeni. În rezoluţia adoptată joi, Parlamentul solicită paşi concreţi şi un program de implementare, care să fie adoptat de statele membre până în iunie. În cadrul dezbaterii din 14 februarie cu comisarul Johannes Hahn, deputaţii au salutat Strategia şi Planul de acţiune pentru regiunea Dunării prezentate de Comisia Europeană în decembrie 2010. Acesta vizează îmbunătăţirea mobilităţii, securitatea energetică, protecţia mediului, dezvoltarea economică şi socială, schimburile culturale, securitatea şi protecţia civilă în regiunea Dunării. Parlamentul solicită acum preşedinţiei ungare „să aprobe Strategia UE pentru regiunea Dunării în cadrul Consiliului European din iunie şi să demareze cât mai rapid punerea sa în aplicare”.
Dezvoltarea coeziunii sociale – Având în vedere că regiunea Dunării cuprinde 14 state membre UE şi state din vecinătatea imediată, deputaţii solicită o abordare macroregională a acestei regiuni, considerând că aceasta ar putea crea o nouă dinamică. Membrii Parlamentului consideră că, dacă sunt implicaţi toţi actorii, inclusiv societatea civilă, strategia pentru regiunea Dunării ar putea determina o mai bună coordonare şi finanţare a proiectelor cofinanţate de UE în regiunile din vecinătate, a cooperării la mai multe niveluri şi investiţii strategice. În plus, Strategia ar putea „avea o contribuţie semnificativă la depăşirea vechilor diviziuni ale continentului, concretizând astfel integrarea UE”, se arată în rezoluţia adoptată. Strategia reprezintă, în opinia deputaţilor, ” o ocazie excelentă pentru întreaga Uniune de a-şi dezvolta cooperarea politică şi economică cu Balcanii”.
Lambert van Nistelrooij (PPE, NL) şi and Oldrich Vlasák (ECR, CZ) au salutat faptul că sunt utilizate numai finanţări din cadrul Fondurilor structurale (aproximativ un miliard de euro din perioada de programare actuală), fără o alocare suplimentare de resurse, fără crearea unor noi instituţii şi a unei noi legislaţii. Cu toate acestea, Parlamentul a solicitat comisarului Hahn să prevadă mijloacele necesare pentru asistenţă tehnică pentru a cerceta dacă „resursele financiare care nu au fost absorbite ar putea reprezenta, de asemenea, o sursă de finanţare pentru proiectele macroregionale”.
Echilibru între nevoile economice şi protecţia mediului – Deputata Silvia-Adriana Ţicău (S&D, RO) a reamintit importanţa completării infrastructurii energetice şi de transport şi, mai ales, eliminarea blocajelor de navigaţie de pe Dunăre, iar Ramona Manescu (ALDE, RO) a adăugat că ar trebui să se acorde o atenţie deosebită implementarea unor terminale multimodale. Elisabeth Schroedter (grupul Verzilor, DE) a insistat asupra necesităţii unor acţiuni pentru o mai bună prevenire a inundaţiilor şi asupra activităţilor turistice din cadrul eco-sistemului regiunii, bogat dar totuşi vulnerabil. Finanţările UE trebuie folosite numai pentru proiectele care sunt conforme legislaţiei privind protecţia mediului, au arătat deputaţii europeni.
Rezoluţia a fost adoptată cu 549 de voturi “pentru”, 41 împotrivă şi 18 de abţineri. – www.promptmedia.ro
