100206 – 15042011 – În contextul în care estimările oficiale vorbesc despre 900.000 de copii din România care au dezvoltat probleme de sănătate mintală, există o lipsă severă de profesionişti în domeniu – mai puţin de 200 de profesionişti de sănătate mintală activează momentan în cele 19 centre de sănătate deschise de Ministerul Sănătăţii la nivel naţional, este una dintre concluziile Conferinţei Naţionale „Escaladarea Muntelui IDA – Iniţiază, Dezvoltă, Angrenează: Bune practici în construirea serviciilor de sănătate mintală pentru copii şi adolescenţi”, organizată de Salvaţi Copiii România. Mai mult decât atât, 11 spitale de psihiatrie şi cinci spitale de pediatrie cu secţii de psihiatrie se află pe lista Ministerului Sănătăţii pentru a fi închise.
În cadrul seminarului, cei aproape 200 de specialişti participanţi (cadre didactice, consilieri şcolari, psihologi clinicieni, asistenţi sociali, medici psihiatri, pediatri şi de familie, medici şcolari, asistenţi medicali, logopezi, psihopedagogi) au diagnosticat problemele grave cu care se confruntă sistemul de sănătate mintală a copilului din România.
Astfel, în Legea sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice (487/2002), niciun articol nu face referire specifică la copii (se vorbeşte doar despre persoana/pacientul cu o tulburare de sănătate mintală).
Niciunul dintre obiectivele imediate ale Strategiei în domeniul sănătăţii mintale a Ministerului Sănătăţii nu a fost realizat, respectiv: înfiinţarea de centre de consiliere prenatală – neîndeplinit; înfiinţarea de centre de consiliere a familiilor cu copii aflate în dificultate (risc de abandon, cu copii instituţionalizaţi, monoparentale, cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate) – neîndeplinit; prevenirea întârzierii dezvoltării psihomotorii a copilului prin reintroducerea examinărilor periodice care să includă teste (screening) pentru depistarea şi intervenţia precoce – neîndeplinit; întărirea protecţiei sănătăţii mintale a copilului şcolar prin pregătirea continuă a personalului medical şcolar – neîndeplinit; introducerea de programe de sănătate mintală a copilului şcolar care să asigure armonizarea cerinţelor programului de învăţământ cu potenţial cognitiv-emoţional al elevilor – neîndeplinit; creşterea ponderii educaţiei sanitare în şcoli vizând dezvoltarea unui stil de viaţă sănătos şi formarea competenţelor sociale (combaterea toxicomaniilor, alcoolismului, suicidului, violenţei), asigurarea educaţiei sexuale – neîndeplinit; diversificarea formelor de intervenţie medico-educaţională în şcoli şi în afara lor pentru a acoperi nevoile speciale ale unor categorii de copii şi tineri cu vulnerabilitate crescută – neîndeplinit; introducerea de programe de consiliere preventivă adresate copilului şi familiei cu un părinte bolnav somatic sever – neîndeplinit;
Niciuna dintre măsurile previzionate în Planul de actiune pentru implementarea strategiei Ministerului Sanatatii în domeniul sănătăţii mintale pentru perioada 2006 – 2010 nu a fost implementată, respectiv: 500.000 euro investiţi în campanii antistigma organizate de MS şi MECTS – neimplementat; promovarea sănătăţii mintale în şcoli – neimplementat; programe de prevenire a violenţei în şcoli coordonate de MS – neimplementat; declararea sănătăţii mintale ca prioritate naţională şi alocarea de fonduri structurale – neimplementat.
Organizaţia Salvaţi Copiii România derulează, din luna mai 2009, proiectul „Îngrijire de calitate pentru copii – Servicii de excelenţă în sănătatea mintală”, cu asistenţă tehnică din partea Salvaţi Copiii Norvegia. Proiectul promovează sănătatea mintală şi îmbunătăţirea calităţii îngrijirii pentru copiii şi adolescenţii vulnerabili prin dezvoltarea de servicii psihologice şi sociale acordate în cadrul Centrului de Educaţie Emoţională şi Comportamentală pentru Copii şi dezvoltarea de programe de training pentru profesioniştii care oferă serviciile psiho-sociale. Numai în anul 2010, 780 de copiii au fost integraţi în mod direct serviciilor de terapie, 150 părinţi au beneficiat de asistenţă şi terapie personală şi alţi 3000 copii au devenit beneficiari indirecţi, prin intermediul programelor dezvoltate de salvaţi Copiii în şcoli şi grădiniţe.
„Copiii cu probleme de sănătate mintală sunt adeseori ignoraţi, ceea ce este extrem de grav, pentru că poate conduce la cronicizarea unei afecţiuni care, asumată şi tratată din timp, îi poate asigura copilului o integrare psiho-socială firească. În loc să fie îngrijiţi, aceşti copii ajung să fie re-traumatizaţi de către şcoli/ grădiniţe, dar mai ales de către un sistem medical care nu dezvoltă servicii de terapie integrată”, explică Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv al Organizaţiei Salvaţi Copiii România.
Dincolo de carenţele sistemului legislativ şi de lipsa de iniţiativă din partea autorităţilor decidente însă, lacune grave, cu efect direct asupra sănătăţii copilului, se constată în ceea ce priveşte pregătirea specialiştilor. Astfel, tratamentul efectiv al copiilor este, în continuare, preponderent axat pe medicaţie, în dauna intervenţiei de tip psihoterapie, iar posibilitatea de intervenţie în mediul de provenienţă al copilului este foarte redusă. Numărul de programe adresate părinţilor, cadrelor didactice şi consilierilor şcolari, persoane care, de regulă, prin rolul asumat în rutina de zi cu zi a copilului, condiţionează într-o măsură semnificativă succesul oricărui tip de intervenţie, este extrem de redus. Serviciile de psihoterapie sunt nedecontate de către casele de Asigurări de Sănătate, fapt care le face prohibitive pentru o importantă categorie din populaţie. Mai mult decât atât, copiii cu probleme de sănătate mintală (de pildă ADHD) au dificultăţi majore de integrare şcolară, fiind adesea re-victimizaţi/ re-traumatizaţi de către şcoli/graădiniţe care forţează exmatricularea lor/migrarea din instituţie în instituţie.
Toate acestea, în condiţiile în care recomandările Comitetului ONU cu privire la Drepturile Copilului din 12 iunie 2009 vizează dezvoltarea unui cadru comprehensiv în România care să includă promovarea sănătăţii mintale; prevenirea suicidului şi a comportamentului violent; servicii ambulatorii şi spitaliceşti pentru copiii şi adolescenţii cu probleme de sănătate mintală; programe de sprijin pentru copiii şi familiile cu risc. Comitetul recomandă alocarea de resurse adiţionale în vederea satisfacerii nevoilor copiilor cu probleme de sănătate mintală la nivel naţional, cu atenţie specială acordată copiilor cu risc major, celor aparţinând grupurilor majoritare, copiilor lipsiţi de îngrijirea părinţilor, celor care trăiesc în sărăcie sau sunt în conflict cu legea.
Comitetul şi-a exprimat cu precădere îngrijorarea cu privire la faptul că nu există suficiente departamente de psihiatria copilului şi adolescentului, copiii fiind adesea plasaţi în instituţii pentru adulţi, unde nu primesc îngrijiri adecvate. De asemenea, cazurile frecvente de suicid la copii şi adolescenţi, statisticile privind violenţa în şcoală precum şi lipsa programelor de prevenţie în acest sens, reprezintă motive suplimentare de îngrijorare. – www.promptmedia.ro
