– 102921 – 27072011 – Peste 30.000 de cetăţeni au optat să nu-şi declare naţionalitatea, la recensământul din luna aprilie, ale cărui rezultate au fost anunţate recent, stârnind reacţii variate în Muntenegru şi în regiune. Totalul acestora ajunge la 5% din populaţia muntenegreană şi este egal, ca dimensiune, cu populaţia unui oraş mare, cum este Herceg Novi. „Printre cei care nu au declarat [naţionalitatea] se resimte teamă şi revoltă. Presiunea pusă pe cetăţeni [să-şi declare afilierea naţională], de către opoziţie, s-a adunat celei exercitate constant de partidele de guvernământ. Chiar şi dacă a fost „presiune din partea opoziţiei, cu siguranţă tot a contat”, a declarat, pentru SETimes, Momcilo Radulovic, preşedinte al Mişcării Europene din Muntenegru. Unii cetăţeni spun că se tem că şi-ar putea pierde locurile de muncă sau că ar avea de suferit alte consecinţe. Potrivit recent anunţatelor rezultate ale recensământului, muntenegrenii şi sârbii sunt cei mai numeroşi, întrunind 44,98%, şi respectiv 28,73%, din totalul populaţiei. Sunt cu aproape 2% mai mulţi muntenegreni, comparativ cu 2003, şi cu peste 3% mai puţini sârbi. Rezultatele recensământului au arătat o scădere neglijabilă a numărului de bosniaci, albanezi, croaţi, dar şi o scădere de 0,5% în rândul musulmanilor, în timp ce numărul romilor s-a dublat. Experţii spun că este îngrijorător faptul că atât de mulţi oameni nu doresc să-şi declare naţionalitatea. „Nu puţini sunt cei care s-au săturat de diviziunile care durează deja de peste două decenii”, a declarat, pentru SETimes, profesorul Svetozar Jovicevic. La recensământul din 1981, doar 0,05% dintre cetăţeni nu au dorit să-şi declare naţionalitatea. În schimb, profesorul Filip Kovacevic este de părere că, teama nu poate constitui un motiv, deoarece toţi aceia care se tem de orice consecinţe negative, s-au declarat deja muntenegreni. „Ceea ce se întâmplă aici este o revoltă sau o formă de rezistenţă împotriva încadrării individului într-un cadru etnic-naţional îngust. Scena politică muntenegreană este atât de copleşită – şi astfel, degradată – de chestiuni legate de „identitate”, încât probabil că acesta a fost unul dintre cele mai de bun simţ răspunsuri”, a spus Kovacevic, pentru SETimes. Analiştii spun că, în Muntenegru, problema identităţii este departe de a fi rezolvată, însă Radulovic susţine că revolta spune deosebit de multe despre mentalitate, cultură politică şi cutezanţă civică. „Aspectele administrative ale procesului de aderare la UE se derulează acum mult mai repede decât cele sociale”, menţionează el. Radulovic dă vina pe guvern şi pe opoziţie, pentru că au creat o situaţie tensionată înaintea recensământului şi că l-au asociat chestiunilor politice cotidiene, spunând că ambele părţi trebuie să înceteze să mai exercite presiuni asupra cetăţenilor. În timp ce majoritatea partidelor politice acceptă că rezultatele recensământului reflectă o imagine realistă a Muntenegrului, Noua Democraţie Sârbă (NSD) contestă acest lucru. Liderul NDS, Andrija Mandic, a afirmat că datele legate de sârbi şi de limba sârbă sunt incorecte, valoarea exactă fiind de 33% – cu 4% mai mult decât s-a raportat. Rezultatele au provocat reacţii în rândul cercurilor pro-naţionaliste din Serbia. Partidul Democratic Sârb (DSS) a emis o declaraţie în care considera rezultatele „alarmante, din cauza neregulilor evidente”. „Deoarece ani întregi de presiuni asupra sârbilor şi decizia permanentă a guvernului de a educe importanţa şi dreptul de a folosi oficial limba sârbă nu au dat roade, s-au folosit de ultimul mijloc disponibil – falsificarea rezultatelor recensământului. O asemenea mişcare, de încălcare vădită a drepturilor fundamentale ale omului, este caracteristică numai regimurilor nedemocratice”, a adăugat DSS. www.promptmedia.ro
