106757 – 06012012 – Aşa cum InterAgro, cel mai mare consumator de gaze din România, a putut cumpăra doar resurse de producţie internă şi este acum anchetat de DIICOT, şi alte companii industriale – mari consumatori de energie şi gaze – au primit facilităţi de acest tip de la stat. În spatele fiecărui contract stă câte o poveste cu lobby-uri la Cotroceni şi la Guvern, cu valize de bani sau cu stenograme din care reies câte presiuni s-au făcut pentru preţuri preferenţiale.Cotidianul „Adevărul” prezintă lista completă a acestor „şmecheri industriali” şi cum au ajuns ei să beneficieze de energie şi gaze ieftine. Alro Slatina – Toată lumea cunoaşte povestea legăturii dintre Alro Slatina şi Hidroelectrica, cel mai ieftin producător de energie din România.
Contractul dintre cele două companii datează din 2005, când Alro a preluat acest contract de la Energy Holding, o altă firmă faimoasă din sectorul energetic. Alro a făcut apoi demersuri la Cotroceni şi la toate instituţiile cu putere de decizie în sectorul energetic pentru a obţine un preţ al energiei care să depindă de cotaţiile aluminiului.
În 2007, Codruţ Şereş, care era atunci ministru al Economiei, a prezentat un „bileţel” semnat de preşedintele Traian Băsescu. Acesta era de fapt un memoriu trimis de Alro la Cotroceni prin care cerea curent de la Hidroelectrica, pe care preşedintele scrisese „Rog analizati şi dispuneti măsuri în conformitate cu interesele Guvernului şi, dacă este posibil, şi cu interesele economiei nationale”.
Tot din epopeea Alro fac parte şi stenogramele care îi implicau pe Theodor Stolojan şi pe Dorin Cocoş, dar şi povestea valizei cu bani care circula prin Ministerul Economiei.
În primăvara 2010, Guvernul a aprobat un memoriu prin care industria aluminiului era declarată de interes strategic pentru economia ţării. Astfel, Alro a reuşit într-un final să plătească un preţ care ţinea cont de cotaţiile aluminiului la Bursa de Metale de la Londra.
Anul trecut, Alro a plătit un preţ mediu de 112 lei pe MWh pentru energia de la Hidroelectrica, în timp ce, pe bursa de energie, preţurile erau de 170-180 de lei pe MWh. Alro consumă anual 3 TWh de electricitate, adică 6% din consumul total al ţării.
ArcelorMittal Galaţi – Combinatul siderurgic a beneficiat de energie ieftină de la Hidroelectrica timp de doi ani, în 2010 şi 2011, la un preţ cu 25% sub media pieţei.
De această dată, contractele au fost încheiate pe bursa de energie OPCOM, însă cu următorul artificiu: Mittal a depus o ofertă pentru a cumpăra energie la un preţ atât de mic (130 de lei pe MWh), încât doar Hidroelectrica îi putea livra.
Potrivit informaţiilor deţinute de „Adevărul”, şi în acest caz a fost vorba despre un lobby făcut de oficialii ArcelorMittal la Cotroceni şi la Ministerul Economiei.
În decembrie 2010, când s-a încheiat contractul pentru 2011, ministrul Economiei, Ion Ariton, declara că s-a luat această decizie pentru că ArcelorMittal este al doilea mare consumator de energie din România (după Alro Slatina), unul dintre cei mai mari angajatori (peste 9.500 de salariaţi), dar şi un important pilon al industriei, sectorul care trage pe plus economia ţării.
Electrocentrale Bucureşti (Elcen) – Elcen este producătorul de energie în conegerare, de stat, care livrează agent termic Bucureştiului şi Constanţei, zone unde sunt concentraţi 40% din consumatorii de căldură şi apă caldă în sistem centralizat. Elcea a beneficiat de aceeaşi facilitate ca şi InterAgro, adică doar gaze de producţie internă, în perioada mai 2009-octombrie 2010. Aceasta deşi Elcen avea datorii de 531 de milioane de lei către Romgaz, potrivit raportului din 2009 al producătorului de gaze. Datoriile Elcen către Romgaz au fost, de asemenea, reeşalonate în 2009, la fel ca în cazul InterAgro. În 2010, datoriile Elcen către Romgaz chiar au crescut, la 548 de milioane de lei, după cum arată raportul pe 2010 al Romgaz. Mai mult, Elcen beneficiază în continuare de mai multe gaze de producţie internă decât restul industriei, după ce, vara trecută, Guvernul a modificat din nou Legea gazelor, astfel încât populaţia şi producătorii de energie termică primesc această facilitate.
Azomureş – Combinatul de îngrăşăminte chimice din judeţul Mureş a fost şi el pe lista consumatorilor de gaze care au beneficiat de ordonanţa din 2009 care a declanşat scandalul din aceste zile. Azomureş a cumpărat şi ea doar gaze de producţie internă în perioada mai 2009-octombrie 2010, deşi avea, ca şi InterAgro şi Elcen, datorii către Romgaz. Potrivit rapoartelor Romgaz, Azomureş avea datorii de 61 de milioane de lei la producătorul de gaze, iar, la finele anului 2010, de 49 de milioane de lei.
Doljchim – Combinatul de îngrăşăminte al Petrom a beneficiat şi el, până anul trecut, de gaze ieftine. Aceasta deoarece Petrom profita de o lacună a legislaţiei şi considea că Dojchim este un punct de lucru, astfel că îi livra gaze proprii sub formă de „consum propriu tehnologic”. Numai că, din 2009, Doljchim a început să funcţioneze din ce în ce mai puţin, iar anul trecut a fost închis de tot. Petrom oricum nu mai putea furniza către Doljchim gaze doar din producţie internă, după ce, în ianuarie 2009, un ordin comun al Ministerului Economiei, ANRE şi ANRM a reparat greşeala din Legea gazelor.
În afacerea Interagro anchetatorii DIICOT i-au pus sub acuzare pe foştii secretari de Stat Darius Meşca, Tudor Şerban, Viorel Palaşcă, Victor Alesandru Dan – apropiat al lui Ion Niculae -, din Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, şi pe vicepreşedintele ANRE, Eugen Georgescu. Pentru complot şi subminarea economiei naţionale a fost începută urmărirea penală, în 14 decembrie 2011, împotriva omului de afaceri Ioan Nicolae, Marin Mirea – administrator la Interagro şi preşedinte al Organizaţiei Patronale a Poducătorilor de Îngrăşăminte Chimice din România Nitrofosfor, Viorel Palaşcă – secretar de Stat pentru politica indusctrială MECMA în perioada 2007-2008, Darius Meşca – secretar de Stat pentru energie în MECMA în perioada 2005-2009, Tudor Şerban – secretar de Stat pentru energie şi resurse minerale MECMA în perioada 2009-2010, Stelian Bănăţeanu – director general adjunct al Direcţiei de Politici Industriale MECMA, Eugen Georgescu – vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). De asemenea, este pus sub urmărire penală şi Dan Victor Alesandru, apropiat al lui Ioan Nicolae şi administrator al unor firme conexe domeniului gazifer. El a deţinut funcţia de secretar de Stat în 2005 în MECMA.
Este anchetată şi Ioana Apan – director general adjunct, secretar genral adjunct în MECMA, fiind numită la preşedinte AGA a SNGN Romgaz în 23 iulie 2007, funcţie deţinută până în 7 iulie 2009, când a fost desemnată preşedinte al CA SNGN Romgaz, pentru o perioadă de patru ani. Anchetatorii i-au pus sub acuzare şi pe Marius Untescu – şef serviciu în cadrul MECMA, numit în 7 aprilie 2005 membru în AGA Romgaz, până la 10 februarie 2009, Adriana Oros – consilier MECMA-OSPI, numită în AGA în 10 februarie 2009, Monica Mitu – consilier MECMA, numită în AGA în 10 octombrie 2009. Totodată, în dosar sunt urmăriţi penal Alpar Kramer, Marcel Piteiu, Antal Francisc, Toth Francisc, Marius leonte Veza, Eugen Mitea, Lucian Stancu, Lucia Ionaşcu, Gheorghe Dîmbean, Corin Emil Cinrea, Cornelia Sărdan, Maria Mateş, Ioan Florin Iagăr, Ruben Diac, Nicolae Strava, Gabriela Ciobotă, Ioan Marius Sabău, Viorica Bordeiu, Iulia Săcălean, Mihaela Rusu, Radu Dan Păltan, Ionuţ Bogdan, Ion Diaconu, Anca Antal, Andrei Iancu Popescu, Forin Todoran, Mioara Zainea, Rodica Bica.
Activitatea acestor persoane a fost monitorizată de către ofiţerii Serviciului Român de Informaţii (SRI), care au sesizat Direcţia de Investigaţii a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) cu privire la faptul că la nivelul SNGN Romgaz SA Mediaş, Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) şi SC Interagro SA Bucureşti, începând cu anul 2005, s-a constituit o grupare infracţională formată din funcţionari publici şi oameni de afaceri care, prin influenţă şi exercitare intenţionat defectuoasă a atribuţiilor specifice funcţiilor, „acţionează în mod concertat în vederea păgubirii financiare a societăţii naţionale, punând astfel în pericol sistemul energetic naţional pe segmentul gazelor natural”, au declarat, pentru Mediafax surse oficiale.
SNGN Romgaz, înfiinţată în 2001, are statut de societate naţională şi activează în domeniul exploatării gazelor naturale, care sunt bunuri ce fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice, conforma articolului 136, alineatul 3, din Constituţie şi Legii 213/1998 referitoare la proprietatea publică, iar exploatarea acestora constituie ramură strategică a economiei naţionale, conforma articolului 2 din legea 51/1990 privind siguranţa naţională a României.
ANRE este instituţie publică autonomă, aflată în subordinea primului ministru, care elaborează, stabileşte şi urmăreşte aplicarea ansamblului de reglementări obligatorii la nivel naţional, necesar funcţionării sectorului şi pieţei gazelor naturale în condiţii de eficienţă energetică, concurenţă, transparenţă şi potoecţie a consumatorilor. Totodată, ANRE emite, acordă, suspendă sau retrage autorizaţii şi licenţe pentru obiectivele din sectorul gazelor natural, respectiv pentru activităţile de producţie, transport, înmagazinare/stocare, tranzit, distribuţie şi furnizare a gazelor naturale.
SC Interagro este o socitetate pe acţiuni, acţionar majoritar fiind Ioan Niculae cu 75, 68753 la sută. Obiectivul principal de activitate al societăţii este cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleagionase. La obiective secundare sunt notate producţia de gaze, distribuţie şi comercializare combustibili gazoşi, prin conducte, fabricarea şi comercializarea îngrăşămintelor chimice. Interagro prin obţinerea de licenţe de la ANRE furnizează gaze naturale la şase din cele opt combinate chimice, respectiv Amurco Bacău, Viromet, Victoria, Nitroporos, Făgăraş, Ga Pro Chemicals, Săvineşti, Donau Chem, Turnu Măgurele, Amonil şi Slobozia, profilate pe fabricarea şi comercializarea îngrăşămintelor chimice de diverse tipuri. Interagro a dezvoltat şi întreţine relaţii comerciale cu SNGN Romgaz SA, în baza cărora se aprovizionează cu gaze naturale, acestea fiind materia primă cu ponderea cea mai ridicată (75-80 la sută) din costul îngrăşămintelor chimice. În perioada 2005 – 2010, Interagro a deţinut calitatea de furnizor, nu de consumator de gaze naturale solicitând şi obţinând de la ANRE licenţe de furnizare de gaze naturale. În opinia anchetatorilor, Interagro poate să-şi exercite dreptul de consumator eligibil numai pentru locuri proprii de consum şi nu putea invoca statutul de consumator eligibil pentru locuri de consum aparţinând altor societăţi comerciale (clienţii săi) şi pentru care deja aceste entităţi juridice şi-au exercitat dreptul de consumator eligibil prin achiziţionarea gazelor naturale de la furnizorul societăţii administrate de Niculae, pe segmentul concurenţial al pieţei interne a gazelor naturale, ncesare pentru desfăşurarea proceselor tehnologice din acele locuri de consum.
Într-un comunicat de presă, DIICOT preciza că activitatea infracţională a celor 40 de persoane puse sub acuzare a vizat modalitatea de contractare de către societatea comerciala a unor cantităţi considerabile de gaze naturale, la preţuri mult diminuate faţă de cele practicate de SNGN Romgaz SA, obţinerea de gaze naturale doar din producţia internă, „cu eludarea reglementărilor legale în materie precum şi menţinerea facilităţilor acordate societatii, în condiţiile în care înregistra datorii semnificative la plata gazelor furnizate”. „Se mai reţine că activitatea infracţională a generat imposibilitatea repartizării de către SNGN Romgaz SA a rezervelor necesare pentru realizarea programului naţional de înmagazinare şi creşterea importului de gaze naturale, cu consecinţa punerii în pericol a Sistemul Energetic Naţional, ca ramură strategică a economiei naţionale şi subminării economiei naţionale”, se mai arată în comunicat.
„Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri este informat în legatură cu faptul că mai mulţi angajaţi ai SNGN Romgaz SA sunt cercetaţi într-un dosar instrumentat de catre DIICOT. Respectând principiul prezumţiei de nevinovăţie, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri va aştepta pronunţarea unei soluţii finale în acest dosar, iar în funcţie de aceasta va lua măsurile legale”, a comunicat instituţia, la solicitarea Mediafax.
Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism preciza că în perioada 28 – 29 decembrie 2011, la sediul instituţiei au fost citate pentru audieri 35 de persoane, iar săptămâna viitoare sunt convocaţi ceilali cinci învinuiţi. – www.promptmedia.ro, sursa Adevărul, Mediafax
