Comisia românilor de pretutindeni da aviz negativ pentru acordarea statutului de țară candida la UE Serbiei

108313 – 29022012 – Comisia românilor de pretutindeni din Senat a dat aviz negativ la acordul privind acordarea statutului de candidat la UE pentru Serbia, din cauza discriminărilor sistematice pe care le-au reclamat în ultimii ani românii din acest stat. Potrivit senatorului Viorel Badea, preşedintele Comisiei, documentul a fost trimis Comisie juridice cu recomandarea a acorda o atenție deosebită acestui capitol.

Miercuri, senatorul Badea a susținut o conferință de presă la care i-a avut ca invitați pe secretarul de stat pentru românii de pretutindeni Eugen Tomac, pe Bojan Aleksandrović, protopop de Dacia Ripensis, Zavişa Jurj și pe preşedintele Asociaţiei pentru Cultura românilor/vlahilor Ariadnae Filum, aceștia din urmă afirmând că este pentru prima dată când simt cu adevărat că statul român îi apără.

Potrivit secretarului de stat, solicitările referitoare la drepturile românolor din valea Timocului sunt elementare: ”educație în limba română pentru minoritatea din Serbia de Răsărit, recunoașterea jurisdicției episcopiei române pe întreg teritoriul Serbiei și sprijin pebtru ca românii din această zonă să aibă acces la mass-media de limba română – radio și televiziune”.

Senatorul Viorel Badea a vorbit despre situația românilor din Serbia în termeni d război, numind chiar ceea ce se întâmplă un ”război lingvistic”: ”Suntem într-un lingvistic, pe care îl putem demonta prin dialog, prin argumente și uitându-ne spre principiile pe care a fost construită Uniunea Europeană”. Acesta a mai arătat că România nu poate accepta invenția unei noi limbi, care ar atrage după sine invenția unei noi identități pentru cei care se declară români.

Zavişa Jurj, preşedintele Asociaţiei pentru Cultura românilor/vlahilor Ariadnae Filum, a argumentat că Belgradul încearcă să impună o altă istorie, o altă limbă, cu un alfabet ”care este creat acum de un ginecolog, de un învățător de muzică”. Preotul Bojan Aleksandrović a arătat că în timp ce copiii sârbilor încep școala la șapte ani, copiii românilor sunt înscriși la șase ani și fac un an suplimentar, pentru învățarea limbii sârbe, iar la începerea școlii, la rubrica limba maternă li se înscrie, din oficiu, limba sârbă.

”Nu dorim să împânzim Serbia cu școli și biserici românești, ci vrem respectarea drepturilor firești. E o decizie foarte simplă, ține de factorul politic și este foarte simplu de luat”, a conchis senatorul Viorel Badea, care a adăugat că dacă statul sârb nu își poate asuma cheltuielile legate de respectarea acestor drepturi, partea română îi poate întinde o mână de ajutor. – www.promptmedia.ro