109531 – 17042012 – Degringolada internă a PDL în 2012 a fost anticipată de analişti încă din anii precedenți, argumentele fiind legate de managementul haotic al partidului practicat de preşedintele Traian Băsescu, precum şi constituirea centrelor de putere regională divergenţe în PDL (centre constituite pe baza contractelor frauduloase cu statul român), fiind suficiente pentru a putea prevedea dezagregarea curentă, se arată într-un studiu referitor la situaţia actuală a partidelor din România realizat de GeoPOL, potrivit Q Magazine. În plus, presiunea politică şi mediatică aplicată asupra principalului partid de la guvernare (oricum erodat de o performanţă administrativă slabă pe un fond de criză economică majoră), miza inclusiv pe implozia sau chiar abandonarea acestuia.
Speranţa PDL de a se redresa public cu ocazia alegerilor locale (estimând însă în mod greşit forţa de convingere a baronilor PDL pentru votul politic), pare năruită azi, aspect vădit nu doar de cota electorală din sondaje, mult sub standardele partidului, dar mai ales de înfăţişarea PDL în faţa electoratului ca un partid cu moral scăzut, lipsit de lideri impunători care să propună soluţii la criză. Spre comparaţie, PD-ul inceputului de mandat al lui Traian Băsescu a fost un maestru al „rebrandingului” (sau face-liftingului, mai degrabă!). A trecut brusc de la stânga la dreapta, a adoptat culoarea „revoluţiei portocalii”, şi-a revizuit dramatic targetul electoral în 2008 faţă de 2004, în fine, şi-a modificat si numele prin asocierea cu PLD, mai apoi schimbându-şi inclusiv acronimul, din PD-L în PDL. Bineînţeles, toate aceste schimbări de formă au fost doar conjuncturale, de folos pentru momentul politic vizat, Traian Băsescu eşuând şi el în reformarea profundă a partidului pe care l-a girat public şi l-a condus din umbră, eşec ce se va deconta şi el tot în 2012, adăugându-se pasivului preşedintelui României.
Reprezentanţii dreptei pro-guvernamentale par acum pregătiţi să se regrupeze în jurul unui nou partid, sub bagheta lui Mihai Răzvan Ungureanu, părăsind proiectul PDL, care poate fi redus în toamnă la dimensiunile PD-ului de dinaintea Alianţei DA. Cu o diferenţă notabilă însă, dată de absenţa suportului unui lider cu valoarea electorală pe care o avea, în 2004, Traian Băsescu. Iar această perspectivă poate fi credibilă doar analizând cauzele specifice pentru care PDL a ratat selecţia candidatilor pentru alegerile locale din luna iunie, care urmau să demonstreze cât de viabil mai este proiectul PDL. Avantajaţi de faptul ca fragila USL aparea şi ca o alianţă alcatuită din partide nereformate, deci incapabile structural să nominalizeze oameni noi pentru candidaturi, PDL ar fi trebuit să recurgă la implementarea profesionalismului în administraţie, inclusiv prin susţinerea unor independenţi marcanţi. În loc de asta au fost preferate soluţiile facile (unele chiar degradante), de natură să nu tulbure prea devreme apele unui partid oricum în regresie accentuată. Acest fel de a trata campania pentru alegerile locale, împreună cu faptul că unii membri marcanţi ai PDL nici n-au mai avut răbdarea de a trece împreună cu partidul testul electoral din luna iunie a acestui an, migrând cu succes în barca opoziţiei, arată limpede că actuala structură de rezistenţă a PDL nu este capabilă să suporte nici măcar stresul presupus de negocierile pre-electorale din cadrul partidului. Şi cu atât mai puţin campania electorală şi, mai ales, deznodământul acesteia.
Pentru a avea o perspectivă personalizată asupra turbioanelor din partidul preşedintelui, să spunem şi că PDL este părăsit atât de vârfuri ale aripii conservatoare (Sorin Frunzăverde), cât şi de oameni pregnanţi din aripa declarată reformatoare (Cristian Preda, în condiţiile în care analiza noastră a arătat că acesta a forţat practic excluderea). Concluzia transmisă public: nici pragmaticii şi nici idealiştii nu mai au loc în PDL! Întrebarea legitimă a observatorilor: atunci cine mai are? Chestiunea demonstrează de fapt că fisurile din partid au tipar distinct şi că efortul de a le localiza şi repara nu e doar prea costisitor, ci şi imposibil de realizat pe termen scurt chiar şi cu o strategie strălucită. Aşa încât concluzia noastră este că pentru militanţii PDL se întrevăd două posibilităţi concrete în momentul imediat următor alegerilor locale: prima, o nouă miţcare politică emergentă de centru-dreapta, modelată de viziunea lui Mihai Răzvan Ungureanu ţi a forţelor ce îl sprijină în mod evident (pentru care si-au exprimat susţinerea mai ales anumite voci critice din PDL, gen Preda-Voinescu-Macovei); a doua, un PDL contractat şi conservator, aflat într-o anumită formă de dizidenţă faţă de Traian Băsescu, reconstruit în jurul nucleului de baroni locali vechi ai PD, de către „greii” partidului – Videanu, Blaga, Berceanu -, ce-ar recupera doar o mică parte a electoratului actual al partidului. În acest caz, va fi interesantă opțiunea unui anumit pol de putere din PDL, reprezentat de Boc-Udrea-Anastase, care în mod evident vor „semnaliza” conform indicațiilor mentorului lor de la Cotroceni (să notăm că deja Elena Udrea a semnalizat si ea favorabil posibilitatea apariţiei unui nou partid de dreapta cu MRU lider, contabilizat ca un demers aproape kamikaze înaintea campaniei, fapt care dovedeşte că şi pentru acest pol de putere din PDL partidul a încetat să mai fie o trambulină politică). Oricum, ezitările nefiresti ale lui Emil Boc de a candida la primăria Cluj în condiţiile în care sondajele îl indică caştigător, dublate de lipsa de atitudine a conducerii PDL, mefientă faţă de actualul preşedinte al partidului care este puternic prins în iţele scandalului Apostu, exprimă suficient de clar magnitudinea problemelor interne înaintea campaniei, se mai arată în studiul GeoPOL.
Institutul GeoPol este o institutie private de analiza si strategii, fondata de Cosmin Gusa, fostul director de campanile al lui Traian Basescu si fost deputat in Parlamentul Romaniei. Printre membrii bordului Institutului GeoPOL se mai afla Dorel Abraham (sociologie-sondaje), Sorin Antohi (istoria ideilor), Iosif Boda (politica internă), Dan Dungaciu (relaţii internaţionale), Marian Preda (asistenţă şi protecţie socială). Directorul executive al tink-tank-ului este Lucian Dumitrescu. – www.promptmedia.ro
