– 111364 – 28062012 – Premiera spectacolului „Un ballo in maschera” („Bal mascat”) va închide stagiunea 2011/ 2012 a Operei Naţionale Bucureşti. Pentru a oferi cât mai multor iubitori de operă posibilitatea de a vedea acest titlu celebru într-o montare deosebită, ONB a programat două reprezentaţii la sfârşitul stagiunii: sâmbătă, 30 iunie şi duminică, 1 iulie (de la 19.00). La finalul a aproape nouă luni de activitate în care a oferit publicului o varietate de evenimente speciale de o înaltă calitate artistică, premiere de operă şi balet, invitaţi din ţară şi străinătate, spectacole aniversare, lansări de carte, expoziţii, ateliere pentru copii şi tineri ş.a., Opera Naţională Bucureşti se apropie de lăsarea cortinei peste stagiunea 2011 – 2012.
Cmpusă la şase ani distanţă faţă de celebra „La Traviata”, „Bal mascat” reprezintă încă un pas realizat de Giuseppe Verdi înspre transformarea operei într-o structură dramatică de o complexitate maximă, în care subiectul să reflecte nu numai un caz de viaţă concret, ci şi posibile semnificaţii pentru publicul din toate categoriile sociale.
Maria Callas, Giuseppe di Stefano, Tito Gobbi, Leontyne Price, Shirley Verrett, Carlo Bergonzi, Luciano Pavarotti sunt doar câţiva dintre cei care au dat viaţă personajelor dramatice ale acestei opere. A rămas astfel de neuitat aria celebră “Eri tu” din actul al III-lea, în care Renato decide să-şi pedepsească prietenul (“S-a terminat. Nu a mai rămas decât ură şi moarte”). Ultima producţie din stagiunea ONB va fi pusă în scenă de regizorul de origine bulgară Plamen Kartalov, care nu este la prima întâlnire cu artiştii români. După o colaborare cu Opera Naţională Română din Iaşi, în anii ’90, el a montat la Bucureşti, tot in această perioadă, spectacolul “Aida” (Giuseppe Verdi), aflat în continuare în repertoriul ONB.
<Opera „Bal mascat”este o alegorie a răului moral şi istoric neaşteptat, deoarece este construită în jurul ideii de ucidere, care conduce la ideea de destin fatal şi predestinare. Am decis astfel că plasarea în timp şi spaţiu a acţiunii să fie interpretată simbolic. Caracterul, numele eroilor, intensitatea muzicii nu ţin de spaţii precum Suedia, America sau Italia, de aceea pot fi plasate oriunde, în orice epocă. Din aceste motive, dacă am fi impus “o ramă” istorică poveştii, indiferent care ar fi fost aceasta, am fi limitat valoarea simbolică a acesteia>, a declarat regizorul Plamen Kartalov.
În calitate de director al Operei şi Baletului din Sofia, Plamen Kartalov a stabilit o formă eficientă de autofinanţare, bazată pe cooperare internaţională şi realizarea de coproducţii. Sub direcţiunea sa, Opera din Sofia s-a prezentat pentru prima dată cu un succes enorm în turnee în Brazilia şi Japonia. Ca regizor, Plamen Kartalov a fost invitat să monteze în ţări precum Statele Unite ale Americii, Egipt, Australia, Grecia, Cipru, Malta, Serbia, Croaţia, Macedonia, Polonia, Cehia, Ungaria, Turcia, Germania, Elveţia. Pe lângă aceste realizări, Kartalov a contribuit la evoluţia şi cariera internaţională a multor artişti tineri. Împreună cu marele bas Boris Christoff, el a fundat Academia Bulgară de Artă şi Cultură de la Roma. – www.promptmedia.ro
