– 112412 – 10082012 – Deprecierea leului din ultima perioada se datoreaza politicienilor care se cearta pentru putere. Asta este, in esenta, teoria servita populatiei de analisti si sustinuta, indirect, de BNR. Numai ca,
potrivit datelor proprii, banca centrala, cea despre care se spune ca se lupta ”eroic” cu speculatorii pentru a tine leul in frau, face exact pe dos. Tipareste bani de zor, contribuind astfel la deprecierea monedei nationale, scrie Dailybussines.ro.
Masa monetara (banii fizici pe care ii tinem in buzunare plus conturile la vedere din banci) a crescut in ultimele 12 luni cu aproape 10%. In cadrul sau, numerarul a crescut cu peste 18%, arata datele BNR. Masa monetara in sens larg (M3) a fost la sfarsitul lunii mai de 220,628 miliarde lei. Fata de luna aprilie 2012 aceasta s-a majorat cu 1% (0,8% in termeni reali), iar in raport cu mai 2011 cu 11,3% (9,3% in termeni reali). “Cu asemenea cifre nu e de mirare ca leul se ieftineste pe piata valutara”, spune profesorul universitar de economie Bogdan Glavan. “Nu spun ca aceasta evolutie explica in intregime deprecierea monedei nationale, spun doar ca nu este de mirare ca asistam la asa ceva. Creterea cantitatii de bani este o conditie necesara pentru ca o moneda sa isi piarda valoarea – restul sunt detalii”, afirma acesta.
De ce a dat drumul BNR la tiparnita? “Este o politica”, spune Glavan. “Stiu, pare cam greu de acceptat. Statul – statul puterii si al opozitiei deopotriva – are nevoie de bani. Pentru ce? Pentru a mentine pe linia de plutire companii nerentabile, pentru a mentine „pacea sociala”, pentru a asfalta in continuare… in general pentru toate lucrurile la care statul se pricepe atat de bine”, afirma acesta. Cresterea masei monetare este cea mai tare „performanta” a economiei Romaniei de care am auzit recent.
“In conditiile in care incasarile bugetare sunt cum sunt, iar statul se imprumuta tot mai greu, sa aduci bani noi in piata reprezinta o solutie pentru a depasi o perioada de criza”, spune, la randul sau, economistul Cristian Dinulescu. “Statul are nevoie de bani pentru a-si acoperi facturile, de la investitii la majorarile salariale promise. Mecanismul e simplu. BNR tipareste bani, ii imprumuta bancilor care la randul lor cumpara titluri de stat. In acest fel se finanteaza deficitul bugetar fara sa se incalce legea”, a explicat acesta.
Astfel, Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, ajuta in mod indirect guvernul condus de premierul Victor Ponta pentru a trece proba deficitului bugetar in fata Fondului Monetar International. Situatia de acum aduce aminte de anii ’90, cand investitorii straini ocoleau Romania (ceea ce incepe sa se intample si acum). BNR a asigurat atunci necesarul de finantare prin tiparire de bani, cu pretul unei inflatii galopante. Acum inflatia este insa la minim. “Va mai aduceti aminte de anii ’90, cand minerii erau disponibilizati cu zeci de salarii compensatorii care peste noapte nu mai valorau nimic. Asistam, bineinteles la o scara mult mai mica, la un asemenea fenomen. BNR incearca insa sa il controleze pentru a nu ne trezi cu o inflatie galopanta, ca atunci”, a explicat Dinulescu. BNR, sa stiti ca are o rezerva de bani tipariti, substantiala, cateva zeci de procente bune din masa monetara. Este un stoc de rezerva indispensabil. Ce spune guvernatorul BNR? ”O panica bancara se trateaza cu munti de bani vizibili, nu cu sfaturi sau teorie monetara. Este un fenomen irational. Am trait cateva panici bancare, in 1992, in 1994, iar ultima de proportii a fost in 2000 si nu am tratat-o cu sfaturi. Daca la ghiseu, unde sunt mai multi oamenii care vor sa isi retraga banii, ai cumva neinspiratia sa tii o predica despre cat de periculoasa este tiparnita de bani, nu poti decat sa amplifici panica si cererea de numerar creste”, a declarat Isarescu, citat de Ziarul Financiar.
Ne aflam acum in aceasta situatie. De ce s-a ajuns la tiparirea de bani? BNR nu comenteaza. Potrivit analistilor, cert este ca dincolo de finantarea indirecta a deficitului bugetar, leul slab ajuta si la cresterea competitivitatii produselor romanesti la export. Si cum avem nevoie de incasari din export ca de aer, deprecierea leului este justificata pana la un punct. Isarescu a respins, recent, aceasta teorie. “Daca spui ca depreciez cursul, imi creste competitivitatea si duce la cresterea economica. Cursul poate fi o supapa doar pentru dezechilibre acumulate. Trebuie sa ai capacitati de productie excedentare. Sau investitii rapide, sau domenii, cum sunt cele din agricultura, unde 10% face diferenta, poti sa exporti. Nu vad aceasta situatie in Romania”, a declarat Mugur Isarescu. Pe de alta parte, seful BNR a afirmat ca nici macar exportatorii nu sunt foarte fericiti cu deprecierea monedei nationale, din cauza ca au o structura vulnerabila si reclama mai degraba stabilitate decat un curs volatil. Un lucru este clar. Daca statul are de castigat, aparent, pentru ca poate sa isi finanteze deficitul, cetateanul are de pierdut, pentru ca “ingineria” contribuie, la randul ei, la deprecierea leului. Iar cei mai multi dintre romanii isi platesc ratele in euro. Ce urmeaza pentru leu? Potrivit analistilor, dincolo de aprecierea din aceste zile, in care BNR isi are un rol important, leul va continua sa piarda din puteri. – www.promptmedia.ro
