114692 – 16112012 – Bătălia pentru viitorul buget UE a început deja în culise. O nouă propunere de reducere a bugetului a fost prezentată miercuri Comisiei Europene. Victimele austerităţii sunt coeziunea şi agricultura. România va pierde fonduri la ambele capitole
şi acesta este doar începutul negocierilor, potrivit RFI Romania.
O reducere de 74,5 miliarde de euro, faţă de cele 1.033 de miliarde propuse de Comisia Europeană, iată ultima idee aruncată pe masă miercuri de preşedintele UE, Herman Van Rompuy. Documentul, cu caracter confidenţial, a fost prezentat colegiului de comisari.
Acesta merge în sensul reducerilor cerute de marile contribuitoare la bugetul UE (Germania, Marea Britanie, Suedia şi Olanda), care doreau de fapt o reducere de minim 100 de miliarde.
Marea Britanie este cea mai intransigentă. Prim-ministrul David Cameron îşi joacă aici cariera politică şi deci se plasează pe o poziţie de negociere inflexibilă.
În zilele viitoare se aşteaptă ca noi reduceri să fie impuse înaintea marii discuţii din 22 noiembrie. Suedia a cerut ca 140 de miliarde de euro să fie amputate finanţelor UE după 2014.
Politica de coeziune (cu o finanţare propusă iniţial de 339 de miliarde pentru şapte ani şi 16 ţări) se vede redusă la 309 miliarde, în urma ultimelor discuţii de culise.
Acest lucru este greu de încasat pentru toate ţările est-europene, mari beneficiare ale acestei politici. Ele militau pentru ca acele 339 de miliarde şi aşa insuficiente să rămână neatinse.
În plus, se spune că ţările care nu au avut o absorbţie de 60% între 2007 şi 2011, comparată cu media comunitară nu vor avea o creştere de fonduri mai mare de 15% faţă de perioada actuală. România a avut în acea perioadă o absorbţie de sub 10%.
Privind agricultura, plăţile directe pentru fermieri îşi văd fondurile reduse cu aproximativ 6% faţă de ceea ce propusese Comisia. Vorbim despre aproximativ 270 de miliarde, sumă care include şi finanţarea măsurilor de piaţă. Se creează o problemă suplimentară pentru ţările estice, unde şi acum plăţile directe sunt mici, comparativ cu vestul european.
În plus, Comisia Europeană propusese o echivalare a plăţilor între est şi vest, spre care să se meargă din 2014. Contrapropunerea lui Van Rompuy menţine ideea de echivalare a plăţilor, dar cu începere doar din 2015 şi cu o terminare în 2020. Mai clar şi aici se vor mai pierde nişte bani.
80% din plăţile directe merg astăzi la 15% dintre beneficiari, iată marea critică adusă Politicii Agricole Comune. Comisarul Agriculturii, Dacian Cioloş, propusese o plafonare a subvenţiilor pentru exploatările mari, care de la o anumită sumă în sus nu ar mai putea primi subvenţii nelimitate.
Van Rompuy reţine ideea plafonării, dar aceasta devine voluntară, aplicarea ei este lăsată la bunul plac al statelor membre, iar majoritatea probabil că nu o vor face.
Negocierile efective între liderii europeni privind bugetul UE 2014-2020 încep în seara zilei de 22 noiembrie, la Bruxelles, unde sunt prevăzute minim trei nopţi de negocieri.
Eşecul reuniunii pluteşte deja în aer. Oficial, Comisia Europeană spune că cea mai bună bază de negocieri rămâne propunerea sa. Neoficial, se spune că preşedintele UE a făcut propuneri inacceptabile, respinse şi de Franţa, marele avocat al PAC.
Un eşec al negocierilor bugetare ar duce la organizarea altei reuniuni la vârf în ianuarie sau februarie 2013. Până atunci, dacă europenii reuşesc să aprobe, fie şi în cerc restrâns, Taxa pe Tranzacţiile Financiare, se va putea vorbi de o nouă sursă de venit a UE. În acest caz, negocierile pot redemara pe alte baze. – www.promptmedia.ro
