Acasă Politic Bruxelles: Criza nu trebuie sa generalizeze austeritatea

Bruxelles: Criza nu trebuie sa generalizeze austeritatea

DISTRIBUIȚI

116709 – 07022013 – Eurodeputaţii au avertizat în cursul dezbaterii de miercuri statele membre să nu folosească actuala criză pentru a impune austeritatea în UE până în 2020. UE are nevoie de un buget suficient de flexibil încât să se poată adapta neprevăzutului, care să fie finanţat din surse noi, au afirmat deputaţii. Dezbaterea cu preşedintele Barosso şi cu ministrul Lucinda Creighton, din partea preşedinţiei irlandeze, a fost cea din urmă contribuţie a Parlamentului European (PE) la summitul pe tema bugetului din 7- 8 februarie.

Eurodeputaţii au cerut şefilor de stat şi de guvern din UE să ajungă la o soluţie care să ofere suficienţi bani pentru îndeplinirea promisiunilor, dar şi suficientă flexibilitate pentru a face faţă situaţiilor neprevăzute. Şefii de stat şi  de guvern se întâlnesc la Bruxelles să decidă în privinţa bugetului Uniunii pentru perioada 2014 – 2020. Bugetul pe termen lung nu se poate definitiva fără aprobarea Parlamentului.

Mai mulţi eurodeputaţi au criticat guvernele statelor membre pentru încercările de a reduce propunerea bugetară făcută de Comisie, fără să ţină seama de consecinţe.

„Toate tăierile vor fi în detrimentul inovaţiei, dezvoltării durabile, cercetării şi tinerilor şomeri. Acolo vor lovi reducerile. Este o abordare responsabilă? Puteţi să o justificaţi?” a întrebat Rebecca Harms pentru Grupul Verzilor.

Flexibilitate pentru a face faţă neprevăzutului – Bugetul pe termen lung (numit şi perspectiva financiară sau cadrul financiar multi-anual, MFF) stabileşte limitele pentru cheltuielile UE, pe an şi pe capitol bugetar, pentru întreaga perioadă. Când Parlamentul şi statele membre stabilesc bugetele UE anuale trebuie să respecte aceste limite din MFF. Mulţi deputaţi au cerut ca actuala criză economică să nu împiedice Uniunea să adopte bugete mai ambiţioase după ce criza va trece.

„Nu trebuie să acceptăm un buget de austeritate pe şapte ani. Dacă acceptăm acest lucru, acceptăm faptul că această criză continuă la infinit. Nu suntem chiar atât de pesimişti”, a spus şeful Grupului PPE, Joseph Daul.

Mai mulţi eurodeputaţi au cerut mai multă flexibilitate în transferarea banilor între capitolele bugetare sau între ani, în funcţie de nevoi, precum şi o revizuire a MFF la mijlocul perioadei.

„Propun o „clauză de apus” care ne va obliga să aprobăm din nou, după trei ani, continuarea acestui buget pentru următorii patru ani”, a spus şeful Grupului Liberalilor, Guy Verhofstadt.

Nu împingeţi Uniunea către un deficit ilegal – Mai mulţi deputaţi şi-au manifestat îngrijorarea în legătură cu propunerile de a crea o diferenţă substanţială între angajamentele bugetare (angajamentele legale ale UE) şi plăţi (banii pentru a plăti facturile rezultate din angajamente).

Preşedintele Parlamentului, Martin Schulz, a declarat că nu va semna nicio decizie bugetară care să ducă la un deficit. „Nu voi semna. Nici dacă îmi va spune Parlamentul, nu o voi face, pentru că este o decizie ilegală. Tratele ne obligă să avem un buget echilibrat”.

Noi surse de venit pentru UE ar putea reduce presiunea asupra bugetelor naţionale – Eurodeputaţii au cerut statelor membre să pună capăt competiţiei care există între miniştrii de finanţe pentru obţinerea unor excepţii speciale şi a celor mai mari reduceri posibile. Finanţarea bugetului UE din „surse proprii” noi mai degrabă decât din contribuţiile directe de la bugetele naţionale ar putea încheia această competiţie, au subliniat deputaţii.

„Avem nevoie de resurse proprii pentru că acest joc ruşinos al competiţiei între ţări şi între reduceri trebuie să fie oprit”, a spus Hannes Swoboda pentru Grupul S&D.

Cheltuiţi mai puţin, dar mai bine Unii eurodeputaţi au susţinut că un buget mai mic, dar reformat, ar putea funcţiona mai bine decât cel actual.

„Trebuie să nu ne mai gândim că doar un buget mai mare ar putea rezolva multe dintre problemele Europei. Ar trebui să ne gândim mai bine la un buget mai bun, a spus Martin Callanan pentru Grupul ECR. El a adăugat că regula statelor membre care obligă Parlamentul să se reunească de 12 ori pe an la Strasbourg ar putea fi un început bun în acest sens.

„Costurile de întreţinere ale acestei clădiri sunt o picătură în ocean, ştiu acest lucru, dar ne-am îmbunătăţi imaginea dacă am reuşi să scăpăm de această relicvă a trecutului”, a adăugat el.

Întâlnirea la nivel înalt – începutul şi nu finalul procesului„Nu se pune problema ca un acord în Consiliul European să fie un fait accompli. Urmează negocierile intense cu Parlamentul. Summitul este începutul şi nu finalul procesului”, a conchis ministril irlandez Lucinda Creighton. www.promptmedia.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.