– 116797 – 11022013 – Preşedintele Traian Băsescu a încercat din nou, duminică, de acaestă dată de la Palatul Cotroceni, să îi convingă pe parlamentarii români să susţină bugetul Uniunii Europene în Parlamentul European (PE), aşa cum acesta a fost stabilit la Consiliul European (CE) și a reamintit că
niciun substitut al său nu ar fi putut obţine şase miliarde de euro în plus pentru România, la bugetul multianual. România a obţinut maximul posibil la alocările pentru Coeziune din bugetul UE 2014 – 2020, a subliniat preşedintele, atenționând că nu este uşor să obţii ceva când te contrazic realităţile de la tine de acasă.
”Domnii dezamăgiți ar trebui să se bată să cheltuim banii. UE nu alocă bani unor țări care riscă să nu cheltuie fondurile primite. Sunt unii care la viața lor nu au negociat decât funții de partid, niciodată cu alte țări, iar lipsa lor de experiență se poate vedea foarte ușor în modul în care au negociat cu FMI. Așa că îi invit să nu dea lecții”, a spus Traian Băsescu.
Șeful statului a comentat că dacă ar fi trimis alți politicieni să negocieze bugetul României pentru 2014 – 2020 cel mai probabil ar fi obținut biletul de avion pe ruta București – Bruxelles. Președintele a afirmat, așa cum a făcut-o și vineri, că o bugetul următor pentru România are în plus șase miliarde de euro față de bugetul precedent aflat în prezent în execuție. ”Avem o creștere de 10% pe fonduri de coeziune și una de 27% pe fondurile destinate politicii agricole comune. Aici avem un total de 4,7 miliarde în plus pentru plăți directe, ceea ce îi va ajuta foarte multe pe fermieri să-și acopere costurile pentru asigurarea recoltelor de care România are nevoie”.
Traian Băsescu explică faptul că România nu putea să obțină o sumă mai mare din bugetul UE, dat fiind faptul că în multe domenii media generală de absorbție este de sub 10%. ”Este greu de presupus că România ar fi putut să adauge în fiecare an 5 miliarde de euro, i-am primit pentru a ne dezvolta și ar fi păcat să tratăm acest lucru cu îndârjire politică, cu lipsă de respect. România a obținut maxim din ce putea în privința bugetului pe Coeziune. La Transporturi, avem absorbție de 4,6% din fonduri, astazi, la 5 ani de la aderare. La POSDRU – 7,73%, iar media generala de absorbție – 11,47% din ce avem alocat. Când ai asemenea cifre este extrem de greu să negociezi o creștere a fondurilor alocate. Totuși am reusit să negociem o creștere de 10%. Nu e ușor să obții ceva când te contrazic realitățile de acasă”, a completat șeful statului. Șeful statului a precizat că banii primiți de România provin de la Germania, Marea Britanie sau Franța, țările donatoare care ne asigură buget necesar pentru a reduce decajale față de statele avansate ale UE. ”Primul lucru pe care îl putem face este să luăm notă ca UE funcționează pe principiul solidarității, iar statele net contributoare sunt solidare cu cetățenii României”.
Premierul Victor Ponta, după cum se cunoaște, a declarat că este dezamăgit de rezultatul final al alocării UE pentru România care, de fapt, este foarte rău faţă de propunerea iniţială a Comisiei Europene.
”Eu am disponibilitatea să am o discuţie cu europarlamentarii români, indiferent din ce grup politic fac parte, pentru a ne putea corela poziţiile şi argumentele. Eu cred că, dacă în dezbaterea din Consiliu eu am reuşit să am argumentele necesare, acelaşi tip de argumente trebuie utilizate şi în dezbaterea din Parlamentul European. Sigur, nu vreau să dau instrucţiuni parlamentarilor noştri, dar mi-aş dori să îi informez ca să nu avem riscul să pierdem în dezbaterile din Parlament ceea ce putem câştiga. Nu vă ascund că sunt şi lucruri pe care nu am putut să le rezolv şi care, poate, vor fi rezolvate în dezbaterile din Parlament. Spre exemplu, eu aş fi dorit ca această flexibilitate de 25% între banii alocaţi dezvoltării rurale şi plăţile directe să poată merge şi către o a treia soluţie, care înseamnă irigaţii. Poate parlamentarii noştri vor reuşi să obţină această abordare în plen, dar fiind în situaţia de a mă bate până în ultima clipă pentru prelungirea cu un an a dreptului de a utiliza banii din acest exerciţiu bugetar, trebuia să renunţ la ceva pentru ca, în cele din urmă, să obţin această derogare de la regulament. Dacă în ceea ce priveşte sumele nete putem spune că avem un buget mai mare cu şase miliarde de euro pentru exerciţiul următor, dacă putem spune că prin eligibilitatea TVA practic ne-am asigurat sumele necesare pentru a ne plăti şi componenta autohtonă atât la coeziune, cât şi la dezvoltare rurală, cred că aprobarea şi de către Parlament a modificării la Articolul 87-2, implicit a modificării Regulamentului 1082/2006, cu prelungirea pentru încă un an a dreptului de utilizare a banilor, cred că acest lucru ne-ar salva 30% din fondurile de coeziune, ceea ce ar însemna alte circa şase miliarde. De ce par a fi probleme şi în realitate sunt probleme foarte mari în a gestiona această solicitare a României, pentru că în conformitate cu regulamentul aceşti bani se întorc la ţările contributoare. Practic, sunt bani care în mod normal trebuiau să înceapă să intre înapoi în bugetele contributorilor încă din anul 2013. De altfel, în 2012 am avut o primă pierdere de 192 de milioane de euro, ca urmare a dezangajării, iar anul acesta estimarea mea este că ar fi de circa patru miliarde, având în vedere că avem de facturat 6,5 miliarde. Deci este foarte important ca şi în Parlament să obţinem această derogare, Parlamentul fiind singurul care poate modifica Regulamentul 1082/2006, sigur la solicitarea Comisiei. Nu vă ascund că ştiind eforturile extraordinare cu care am obţinut aceste lucruri pentru România, tentaţia mea ar fi fost să mă rog să mai fie o discuţie şi să meargă cei dezamăgiţi. Sunt convins că poate ar fi obţinut bani de avion Bruxelles – Bucureşti”. – www.promptmedia.ro
